Până la finalul anului, Bruxelles-ul va decide dacă accesarea banilor europeni va fi condiționată de respectarea principiilor statului de drept de către fiecare stat membru. Dacă inițiativa susținută de președinta Comisiei Europene va deveni lege europeană, atunci rapoartele pe stat de drept vor avea o importanță foarte mare. Cât de obiective sunt aceste rapoarte? Care sunt părțile bune și care cele proaste?
În aceste zile, liderii europeni negociază cea mai importantă decizie a acestui an, asumată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a condiționa accesarea banilor europeni de respectarea principiilor statului de drept de către toate statele membre.
Așa cum era de așteptat, actorii politici care critică vehement măsura provin din Ungaria și Polonia, țări care au avut parte de multe mustrări bruxelleze pentru anumite decizii controversate pe care le-au luat în ultimii ani.
De pildă, Curtea de Justiție a UE a decis recent, în procesul cunoscut drept Comisia Europeană vs Ungaria, că autoritățile maghiare (Guvernul Viktor Orban) au încălcat legile UE și acordurile internaționale prin măsurile impuse în mediul universitar care au dus la decizia Universității Central Europene să își mute activitatea de la Budapesta la Viena. Aceeași Curte de Justiție a UE a luat, anul trecut, o hotărâre nefavorabilă Poloniei, când a decis că legea privind Curtea Supremă, implementată de partidul de la putere Lege și Jusțiție, încalcă legislația europeană și principiul inamovibilității judecătorilor.
În apărarea lor, liderii politici unguri și polonezi susțin că avem de-a face mai mult cu un război al valorilor (interpretate diferit) și mai puțin cu o evaluare obiectivă a independenței sistemului judiciar și, într-o lupă mai largă, a respectării principiilor statului de drept… Mai multe detalii aici.