Companiile investesc în tehnologii informaţionale deoarece cred că acest lucru le va maximiza performanţa. Cu cât mai mult o companie cunoaşte informaţii despre proprii consumatori, pieţe, lanţuri de aprovizionare şi operaţiuni interne, cu atât mai eficient poate urmări creşterea şi profitabilitatea, concomitent cu evitarea riscurilor şi a expunerilor reglementatorii.
Unificarea sistemelor separate cu sistemele de business intelligence, nu este însă de ajuns. Pentru o adevărată diferenţiere a companiilor, aceste trebuie să transforme sistemele de business intelligence (BI) în sisteme de management al performanţei afacerii (BPM), astfel încât să se poată folosi de randamentul informaţiilor descoperite prin business intelligence şi să le folosească în mediul extern.
Această credinţă în puterea informaţiilor a dus companiile la implementarea unui număr mare de aplicaţii, de instrumente de raportare şi tehnologii analitice. La început, aceste implementări erau fragmentate, deoarece sisteme diferite erau implementate pentru zone diferite ale afacerii. Acest lucru a rezultat în depozite de informaţii care împiedicau eforturile de a obţine o vizibilitate comprehensivă asupra modului de lucru al afacerii şi asupra pieţei acesteia.
Aşa că, în timp, au fost depuse eforturi pentru a unifica vizibilitatea în aceste sisteme separate. Scopul descătuşării vizibilităţii î toate aspectele operaţiunilor de afacere a început a se cunoaşte sub numele de Business Intelligence (BI).
Companiile au crezut că un sistem atotcuprinzător de tip business intelligence va permite managerilor să ia decizii mai inteligente, rezultând în performanţă îmbunătăţită a afacerii. Ca rezultat, foarte mult efort şi investiţie au fost depuse în implementările de business intelligence.
Buna si multumesc de comentariu.
Articolul se vrea o „observatie” la adresa companiilor ce cred in BI, dar nu stiu cum sa-l exploateze.
Si de aici putin accent pe BPM (desi exista opinii care afirma ca suntem in fata a ceea ce se numeste: „aceeasi Lie cu alta palarie” (dar asta e alta poveste).
Oarecum, concluzia articolului poate fi „Înţelegerea fără acţiune are foarte puţină valoare.”
Când mai mulţi jucători de pe piaţă fac un anumit lucru – şi mulţi chiar o fac foarte bine – există putine sanse de diferenţiere extraordinară.
Chiar şi pentru o companie cu o infrastructură BI individuală avansată sansele de a oferi un avantaj competiţional extraordinar sunt mici.
asa si ? concluzia care e? ce vroia sa zica articolul asta ?