Zeul Ban

Prea multa lacomie distruge omenia si poate chiar omenirea pana la urma. Este o boala. Ca si boala puterii sau cea a placerii.

Cu zece ani inainte de izbucnirea actualei crize, George Soros anunta, brusc, nici mai mult nici mai putin decat sfarsitul capitalismului, intr-o carte cu acelasi titlu, tradusa pudibond de Editura Polirom cu titlul “Criza capitalismului global”, Iasi, 1999. Citisem deja cartea in franceza si eram deja socat si manios. Caci domnul Soros prevedea sfarsitul capitalismului, dar fara sa puna nimic in loc. Si mi s-a parut suspect sa aud asta din partea unui om care se imbogatise imoral, speculand taman elementele sistemului pe care ulterior le denunta.

Caci ce critica dl. Soros, considerind ca vor distruge capitalismul? Critica speculatia financiara, fundamentalismul pietelor, liberalizarea excesiva si lipsa de coeziune sociala. L-am combatut imediat, pentru ca l-am considerat cabotin, pentru ca vremurile erau stabile, noi abia descopeream capitalismul si pentru ca prea mult semana cu Lenin, cel din Imperialismul, stadiul cel mai inalt de cunoastere al capitalismului (1916). Nu l-am considerat niciodata un doctrinar, cum vad ca se pretinde in continuare, ci un speculator genial si… informat. Si iata ca vorbea. Dar chiar si asa, demersul sau mi se parea suspect.

Acum a venit criza, o criza majora, ce zgaltaie din temelii sistemul. Am prevazut-o si eu cu vreo patru ani inainte, dar acum nu pot sa nu recunosc ca dl. Soros a avut dreptate si nu ezit sa o fac public. Pentru ca exact motivele invocate de el stau la baza crizei actuale si pentru ca ne anuntase cu zece ani mai devreme. Sigur, el este un om din interiorul sistemului, un jucator, genial cum spuneam si bine informat, care putea astfel sa prevada niste lucruri. Desi, poate ca “sfarsitul capitalismului” mi se pare in continuare prea mult spus. Dar, mai stii…

Baietii astia au retras comunismul ca pe un experiment ratat, de ce nu ar retrage si capitalismul, desi acesta a facut multe servicii. Poate se pregateste un alt sistem, invocat si de Soros in “Despre globalizare”, unul global, cu institutii globale, cu o moneda unica, cu un guvern mondial pe fata, sistem ce ne va fi servit ca solutie pentru iesirea din criza profunda, dupa ce aceasta ne va fi zgaltait suficient de bine ca sa acceptam orice numai sa ne vedem scapati.

Eu nu cred ca un astfel de proiect nu exista, dar cred ca el nu va reusi, decat in masura in care va fi unul foarte generos (si ma tem ca nu este) si va respecta identitatile diferite ale persoanelor si ale comunitatilor (si vad ca nu-si propune sa le respecte). Si atunci vor fi reactii, tulburari, instabilitate si conflicte. Lumea noua se va naste, dar numai dupa un catharsis purificator si va fi mult diferita de proiectul despre care vorbeam, si care nu incurajeaza deloc “societatea deschisa” atat de draga eminentei de peste ocean.

Asadar, d-le Soros, scuze pentru eroarea de analiza, dar ca om, ramaneti pentru mine la fel de suspect, oricate acte filantropice ati face si oricite revolutii portocalii ati sponsoriza. Sunteti unul dintre promotorii declarati ai Noii Ordini Mondiale si spuneti multe lucruri in cartile dvs. Din pacate, putini va cred, putini va inteleg. “Caci mai lesne va trece camila prin urechile acului, decat va intra un bogat in imparatia cerurilor”. De ce va trebuie atat de multi bani, d-le Soros? De ce atata speculatie? Sunteti unul dintre slujitorii zeului Ban. Cu ce ajuta asta sufletul dvs?

Pe plaiuri mioritice, il avem pe Dinu Patriciu. Dupa Congresul liberalilor, ni se anunta pe toate canalele ca “dl. Patriciu a dominat lucrarile Congresului prin simpla sa prezenta”. Adica cum?, m-am intrebat. Pai asta nu s-a putut intampla decat pentru ca dl. Patriciu este un om bogat. Haideti sa nu mai discutam acum trecutul sau, modul cum a facut averea, cum se spune ca ii platim cu totii prin impozite datoriile.

Nu, in prezent dl. Patriciu este un om bogat si asta il face, vezi, foarte respectat. Cel putin de catre liberali. Pentru ca multi il admira, multi il invidiaza si vor sa fie ca el. Bogati. Se inchina si ei aceluiasi zeu. Ei si ce daca dl. Patriciu este asa de superbogat? La ce-i foloseste? La ce i-ar folosi cuiva de-ar avea toate bogatiile pamantului si si-ar pierde sufletul?

Astea sunt modelele false, care ne abat de la adevarata cale. Nu mai vorbesc aici despre Gigi Becali, ar fi prea mult. Dar, din categoria asta de personaje mi s-a parut foarte interesant pana de curind discretul domn Popoviciu, cu care, va spun sincer, nu as dori sa ma intalnesc, indiferent de circumstante. Mi se pare mult mai veros. Iar declaratia sa facuta la iesirea din arest, vag amenintatoare fata de Gigi Becali, care l-a turnat, explica, in opinia mea tot circul care a urmat si care iarasi ne-a fost transmis secunda cu secunda.

E prea multa lacomie in sistem. Maica Tereza avea dreptate cand spunea ca saracia exista pentru ca oamenii nu vor sa imparta. Prea multa lacomie distruge omenia si poate chiar omenirea pana la urma. Este o boala. Ca si boala puterii sau cea a placerii. Sunt cei trei vitei de aur la care ne inchinam. Nu mai e unu, ca pe vremea lui Moise, acum sunt trei.

Iertati-ma, dar eu nu inteleg la ce va foloseste? Cate generatii vor fi indobitocite de astfel de “modele”? Caci trezirea e dificila. Cum spunea G. I. Gurdjieff, una dintre cele mai grave greseli ale omului, cea care trebuie sa-i fie mereu amintita, este iluzia fata de propriul eu. Omul trebuie sa inteleaga ca el nu poate pierde nimic pentru ca nu are nimic de pierdut. El trebuie sa-si inteleaga nulitatea, in sensul cel mai profund al termenului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.