Un sfert din valoarea fondurilor nerambursabile se duce la consilieri

Romania nu va reusi sa cheltuiasca mai mult de 50% din fondurile structurale, disponibile pana in 2013. Unele dintre marile greseli sunt lipsa de informatie a celor care realizeaza proiectele si limbajul necorespunzator folosit in relatia cu functionarii europeni.

In fiecare zi, inclusiv sambata si duminica, 9 milioane de euro pot pleca de la Bruxelles, ajungand in contul unei firme din Romania. In total, 30 de miliarde de euro sunt disponibili, intre 2007 si 2013, ca fonduri structurale, pentru eliminarea diferentelor economice si sociale intre regiunile continentului.

Primul pas pe care trebuie sa-l faca institutiile care cauta finantari nerambursabile este sa alcatuiasca un proiect dupa regulile UE. Din experienta statelor care au aderat in 2004, sunt putine sanse ca banii sa fie cheltuiti integral.

Specialistii se asteapta la o rata de absorbtie in jur de 50 la suta, dar pentru acest lucru este nevoie de mobilizare si de proiecte bune. Principala greseala este intocmirea proiectului de catre angajati ai firmei, de exemplu din departamentul de contabilitate, care habar n-au cum se gandesc si cum se scriu aceste documente. Practic, ei nu stiu sa se exprime in limbajul acceptat de functionarii UE. Apelarea la o firma specializata ar fi solutia, dar numarul insuficient de consultanti permite aparitia impostorilor. Dupa ce au primit avansul, teparii pot diparea fara urma. Avansul este o suma fixa – intre 1.000 si 2.000 de euro. In caz de „castig”, firmele percep si un comision de 20-25 la suta din valoarea totala a fondurilor atrase. Pare mult, dar banii castigati nu mai trebuie returnati, spre deosebire de un credit bancar. Intocmirea actelor dureaza intre 30 de zile si 3 luni, depinzand de numarul de proiecte la care lucreaza firma respectiva sau de complexitatea proiectului.

Chiar daca se decide sa se apeleze la o firma de consultanta, bataia de cap nu s-a terminat. „Numarul firmelor este mic, iar dintre cele care exista, nu toate au o calitate corespunzatoare. Nu exista transparenta, nici din partea autoritatilor, nici a majoritatii firmelor”, a spus Radu Limpede. Potrivit acestuia, multi dintre consultanti provin din alte domenii, cum ar fi cel bancar. Unii incheie parteneriate cu expertii in consultanta, dar mai multi sunt cei care fac schimbarea domeniului peste noapte.

In Romania nu sunt decat vreo 20-30 de firme de consultanta serioase. „In cele mai multe cazuri, oamenii risca sa piarda avansul care li s-a perceput pentru proiect. Dar impostori apar si pe piata conferintelor si cursurilor de training, care sunt de slaba calitate. Ele sunt organizate de diferite asociatii si camere de comert. Nimeni nu ii verifica. Aduc oameni din ministere, care au prezentari plictisitoare, din care omul care plateste nu se alege cu nimic. Aceste lucruri se intampla mai ales in tara, unde oamenii nu au termen de comparatie, spre deosebire de Bucuresti”, a mai adaugat Radu Limpede.

Consultantii „adevarati” vor structura ideile, vor face un diagnostic de fezabilitate si economico-financiar, dar si un diagnostic al sanselor pe care le are acel proiect. „Se porneste obligatoriu cu un interviu amanuntit al clientului si cu analiza sanselor de reusita. In cele din urma, concurenta pe acel domeniu, profesionalismul firmei si calitatea proiectului vor dicta rezultatul. Un proiect realizat de o firma buna ar trebui sa aiba sanse de peste 90 la suta”.

Teoretic, oricine poate accesa fondurile structurale, dar exista o serie de restrictii in ceea ce priveste domeniile de aplicare si criteriile de accesare. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii (IMM).

Fondul Social European (FSE) este sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si de dezvoltare a resurselor umane. Cheltuielile eligibile sunt investitiile in asistenta persoanelor defavorizate – instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara in stiinta si cercetare -, dar si a organizatiilor care se ocupa cu asa ceva – imbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare. Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala. Proiectele din acest domeniu pot sa includa masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol. Cheltuielile eligibile din acest domeniu sunt cele pentru ajustari ale efortului in sectorul pescuitului, modernizarea flotei, dezvoltarea de ferme de pescuit, protectia zonelor maritime, facilitati in porturile de pescuit, procesarea si marketingul produselor de peste.

Sursa: Gardianul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *