Guvernul a adoptat aseară două ordonanțe cu privire la posibilitatea amânării ratelor la credite, una pentru persoanele fizice, celalaltă pentru persoanele juridice.
Ordonanțele conțin însă însă cel puțin patru aspecte neclare, pe care este posibil ca normele de aplicare, despre care ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a menționat că vor fi definitivate și publicate săptămâna viitoare.
Cine, în ce condiții, pe cât timp și cum va dovedi incapacitatea de plată din cauza situației generate de răspândirea coronavirusului, sunt cele patru întrebări la care normele aferente celor două acte normative vor trebui să vină cu precizări foarte clare.
Ratele la bănci pot fi suspendate la cererea debitorului, persoană fizică sau juridică, iar durata de suspendare poate fi cuprinsă între una și nouă luni, fără a depăşi limita de 31 decembrie 2020.
Cine ar putea beneficia de această prevedere? De suspendarea ratelor la bănci vor putea beneficia cei ale căror venituri au fost afectate „direct sau indirect” de Covid-19, se arată în actul normativ. Prima întrebare este ce înseamnă a fi afectat direct și ce înseamnă indirect?
Direct, se poate presupune, ar fi exact acele industrii care au fost nevoite să își închidă activitatea, pe fondul restricțiilor de circulație și, respectiv orice presupune ”distanțare socială”. Și aceste industrii pot fi lesne identificate, de la transport de orice fel până la retail mare, fizic, entertainment, evenimente, presa scrisă și difuzarea acesteia, unele sectoare de producție.
În ce condiții se poate solicita amânarea ratelor, este a doua întrebare? Este evident că au fost stabilite condiții cumulative, de îndeplinit simultant, astfel că, pe lângă „afectarea direcă sau indirectă”, de posibilitatea amânării vor beneficia doar cei care nu au restanțe și întârzieri până la data solicitării. Dintr-o dată, a fost limitat drastic numărul celor care pot face acest lucru, întrucât este de presupus că întârzieri sau restanțe au început să se înregistreze deja din luna martie, iar șansele, ca o persoană fizică sau o firmă să fie perfect la zi cu toate datoriile, inclusiv la bănci, în această scurtă perioadă sunt mult reduse.
Dacă însă va fi menținută prevederea conform căreia firmele, ca entități, și persoanele fizice, ca angajate ale acestor firme, trebuie să dovedească faptul că le-a scăzut activitatea cu 25%, a treia întrebare este cum să dovedești într-un timp atât de scurt că activitatea a scăzut și pe ce perioadă?
Logica spune următoarele: pentru unele industrii, ianuarie și februarie au fost luni bune, pentru altele mai puțin bune, din diverse motive: sezonalitate, de exemplu, cum este turismul, ori comerțul pe anumite segmente. După care urma un martie fie la fel de bun, fie mai slab. Cert este că abia la începutul lunii aprilie companiile pot contabiliza și estima cifrele pe trimestrul unu. Dacă luna martie, până undeva la jumătate lucrurile s-au mișcat cât de cât, media scăderii pe cele trei luni s-ar putea să nu ajungă la un minus de 25%.
În condițiile în care businessuri întregi, mici sau mari, s-au închis pur și simplu și, deocamdată, nu există niciun semn care să indice o reluare în mai puțin de o lună, cum se va proceda?
Cererile se pot depune până la încetarea stării de urgență, precizează ordonanța, ceea ce înseamnă că absolut totul – calcule, solicitări și confirmări de primire/aprobare – trebuie să se întâmple pe perioada stării de urgență. Președintele României a semnat Decretul privind declararea SU luni, 16 martie a.c., deci 30 de zile ar fi undeva pe 15 aprilie, ceea ce înseamnă nici trei săptămâni. Dacă adăugăm faptul că, până nu vor fi publicate normele de aplicare ale celor două ordonanțe, nicio persoană fizică sau juridică nu poate iniția vreun demers în sensul amânării ratelor la credite, rezultă circa… Mai multe detalii aici.
