EFOR a analizat proiectul de ordonanță de urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii ”Anghel Saligny”, constatând, între altele, că procesul de elaborare a actului normativ nu respectă Constituția (art. 115), întrucât dezvoltarea acestui program nu justifică urgența adoptării în guvern.
Deși la nivel public există tendința de a îndepărta programul de denumirea de PNDL, din motive care țin de dinamica campaniei electorale din Partidul Național Liberal și de tarele legate de primele 2 etape ale PNDL, analiza proiectului ne arată că proiectul este o copie aproape perfectă a OUG 28/2013, care a reglementat PNDL. Există diferențe, pe care le vom trata ulterior, însă logica și modul de elaborare a OUG este în mare aceeași.
În primul, considerăm că procesul de elaborare a actului normativ nu respectă Constituția (art. 115), întrucât dezvoltarea acestui program nu justifică urgența. Conform alineatului 4, ”Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
Aceeași observație a fost făcută de Curtea de Conturi într-un raport publicat în 2015, cu privire la elaborarea PNDL, în care remarca faptul că ”OUG nr 28/2013, actul normativ de aprobare a PNDL, nu este aprobată prin lege conform prevederilor constituționale”. Auditorii remarcau faptul că în cazul PNDL, OUG 28 a fost aprobată în Parlament la aproape doi ani de la elaborare.
Ordonanța de urgență este prea generală. Deși definește limitele generale, nu include elemente esențiale precum obiectivele programului, indicatorii de program (conform definiției din art. 37, Legea 500/2002), criterii de evaluare a programului, criteriile de alocare a fondurilor și multe alte elemente fundamentale care ar urma să fie definite prin normele de implementare.
Mai multe detalii aici