Potrivit studiului realizat in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) intitulat, „Rolul companiilor nefinanciare din Romania in asigurarea si mentinerea stabilitatii financiare”, companiile nefinanciare (care nu se regasesc in sectorul intermedierii financiare) erau, la sfarsitul primului semestru al anului trecut, in pozitia de creditor net fata de sistemul bancar romanesc, in conditiile in care volumul depozitelor plasate la banci era mai mare decat cel al creditelor atrase.
Ponderea finantarilor atrase de catre companiile nefinanciare de la alte institutii decat cele bancare era, in iunie 2005, de peste 80%. Principalele motive sunt legate de cresterea capacitatii de autofinantare a firmelor, in contextul cadrului macroeconomic favorabil, si de avansul finantarilor prin intermediul datoriilor comerciale si al arieratelor. Un alt motiv este ca unele companii au luat credite de pe piata externa si au plasat sumele obtinute in depozite in lei, pentru a castiga de pe urma diferentei de dobanda si a aprecierii leului. Companiile au constituit depozite si atunci cand au participat la licitatii publice, pentru a respecta conditiile de acordare de garantii, si au obtinut finantari din fonduri europene. in cazul companiilor nefinanciare, ponderea creditelor bancare interne in total surse de finantare s-a mentinut relativ constanta in perioada analizata, la circa 5%, astfel ca posibilitatea de a afecta direct stabilitatea financiara in cazul unor socuri macroeconomice este redusa.
In Romania, companiile nefinanciare se imprumuta doar in proportie de 5,7% (iunie 2005) din total pasiv prin credite bancare interne, din care doar 2% reprezinta credite in moneda nationala. Creditele bancare externe detineau o pondere redusa in total pasiv (1,2%).
Studiul releva ca pozitia de creditor net in sistem a companiilor nefinanciare poate semnala si o posibila ineficienta legata de folosirea resurselor. Daca este reanalizata situatia de creditor/debitor net tinand cont si de creditele bancare externe, se va obtine o pozitie de debitor net pentru companiile nefinanciare.
Volumul finantarii companiilor prin credite bancare contractate din exterior a crescut cu aproape 40%, ajungand la peste patru miliarde de euro, din care datoria privata public garantata reprezenta 57%, in iunie 2005. Aceste valori insumeaza aproximativ 50% din creditul neguvernamental intern. Din perspectiva capacitatii sectorului bancar romanesc de a aloca eficient resursele structural excedentare pe care le detine, se pune intrebarea de ce nu a fost posibila intermedierea intr-o masura mai mare a respectivelor fluxuri de catre sistemul financiar romanesc. O posibila explicatie ar putea fi identificata intr-un cost mai ridicat al intermedierii, inclusiv ca urmare a reglementarii BNR. Nivelul mare al solvabilitatii institutiilor de credit, al lichiditatii si nivelul redus al intermedierii pledeaza pentru modificarea comportamentului institutiilor de credit in directia cresterii gradului in intermediere financiara prin perspectiva ofertei. Cea mai mare contributie la ocolirea intermedierii interne o detin creditele aferente datoriei private public garantate. Volumul ridicat al finantarilor din alte surse decat creditele bancare, ridica problema atat a capacitatii companiilor de a construi proiecte, cat si a capacitatii sistemului financiar de a aloca eficient resursele disponibile. Studiul arata ca finantarea companiilor din afara sectorului bancar este periculoasa, intrucat nu poate fi tinuta sub control si poate conduce la o crestere a arieratelor.
Cele mai riscante companii din perspectiva probabilitatii de nerambursare a datoriilor catre banci sunt cele din sectorul agriculturii, la celalat pol fiind companiile din servicii si comert. Capitalurile proprii ale companiilor nefinanciare au scazut ca pondere in total surse de finantare, de la 39,7%, in 2003, la 31,7%, anul trecut. Companiile au recurs din ce in ce mai mult la finantarea activitatii prin alte datorii nebancare, care, in 2005, reprezentau 55,2% din pasiv. Cresterea profitabilitatii a determinat si avansul capacitatii de autofinantare ca sursa potentiala de finantare, crestere care s-a manifestat in special in sectorul comercial si energetic. in agricultura, ponderea capitalurilor proprii in total surse de finantare a crescut de la 14,6% (2004), la 24,7% (2005), concomitent cu o reducere a datoriilor nebancare. Acest surplus de capitaluri, care cel mai probabil a provenit din fonduri externe nerambursabile, a fost canalizat catre investitii in imobilizari corporale. in ceea ce priveste structura creditelor interne pe maturitati, companiile nefinanciare se imprumuta in proportie de 50% pe termen scurt si doar 10% reprezinta credite pe termen mai mare de cinci ani. Rata restantelor bancare la nivelul companiilor nefinanciare s-a mentinut constanta la 0,67%, in 2005, iar, pe sectoare, se observa o imbunatatire a acesteia in sectorul serviciilor si al agriculturii, in timp ce, in constructii si in industrie, aceasta s-a deteriorat.
Numarul companiilor nefinanciare a crescut de la 423.000, la sfarsitul lui 2003, la 498.000, in prima jumatate a lui 2005.