Emil Boc: Buna ziua tuturor, bine v-am regasit. In martie, impreuna cu colegii mei, impreuna cu domnul primar, cu presedintele Consiliului Judetean semnam contracte de aproximativ 87 de milioane de euro pentru Iasi. Astazi, ne intoarcem la Iasi si se semneaza contracte europene in valoare de 60 de milioane de euro.
Este produsul muncii de echipa, si cand spun echipa ma refer atat la ceea ce a reprezentat efortul Ministerului Dezvoltarii Regionale, cat si efortul local, astfel incat aceste proiecte sa fie semnate, pentru care efort va multumesc. Dar este doar primul pas.
Spun asta pentru ca si domnul primar spunea foarte clar si sanatos, banii europeni reprezinta calea cea mai sigura si directa de a asigura crestere economica in Romania. Bani europeni sunt bani ieftini, sunt la indemana noastra si depinde in proportie covarsitoare de noi ca ei sa fie cheltuiti corect si in interesul romanilor.
Spun ca sunt ieftini pentru ca 80% din banii care vin sunt gratuiti, noi punem 20% cofinantare, in diverse proportii, in functie de program. Deci acesti bani reprezinta de departe o sansa uriasa pe care o are Romania de a putea sa iasa mai repede din recesiune si sa-si consolideze cresterea economica.
Nu vom fi iertati de romani daca autoritatile centrale si locale nu vom face ceea ce trebuie ca acesti bani sa fie utilizati corect, si la timp. Pentru ca acesti bani nu pot fi utilizati la nesfarsit, sunt niste termene agreate cu UE, iar incadrarea in acele termene depinde de Romania.
Spun doua lucruri aici: banii europeni sunt bani publici. si trebuie sa fie cheltuiti cu aceiasi exigenta, responsabilitate si transparenta ca orice ban public din Romania de la bugetul de stat. Au acelasi regim, este banul contribuabilului european. si din acest punct de vedere, cer tuturor autoritatilor indiferent de nivel: national sau local sa respecte transparenta in utilizarea si cheltuirea banului public cu respectarea deplina a legii.
Doi, trag un semnal de alarma de aici de la Iasi, pentru ca aici este locul unde se semneaza primul contract pe polul de dezvoltare. Ceea ce inseamna ca merge bine treaba, dar este valabil ceea ce spun eu pentru toata tara ca implementarea proiectelor europene nu se desfasoara asa cum ne-am dorit, si asa cum ne-ar cere imperativul consumarii fondurilor europene la timp. Cu alte cuvinte, daca nu se apasa pedala acceleratiei pe implementarea proiectelor europene riscam sa fie pierdute.
Suntem in ceasul al 11-lea in implementarea proiectelor, si trebuie sa se constientizeze de catre toata lumea ca este importanta depunerea de proiecte. Este importanta evaluarea, este importanta semnarea contractului, dar decisive sunt implementarea si cheltuirea efectiva a banului european.
De ce spun asta? Pentru ca avem, la capitolul plati efective din proiecte europene, doar aproximativ 1 miliard de euro, iar din acel miliard de euro proportia prefinantare si lucrare efectiva este de 7 la 3. Adica ce inseamna asta? 700 de milioane de euro au fost bani care s-au dat ca prefinantare, adica atunci cand s-a incheiat un contract, un proiect dupa o licitatie se vireaza deja in contul beneficiarului 30%, 40%, 50% in agricultura din valoare proiectului, ca si parte de prefinantare, urmand ca restul sa se acorde in functie de stadiul lucrarilor.
Deci 700 de milioane de euro sunt partea de prefinantare si 300 de milioane de euro partea de rambursare efectiva in urma lucrarilor efectuate. Aici daca nu se intelege faptul ca nu putem astepta, nu putem tergiversa, nu putem sa castige licitatie cine doreste x sau y, pentru ca pierde Romania sansa utilizarii acestor bani europeni.
Cer responsabilitate in alcatuirea caietelor de sarcini in concordanta cu legea, si nu cum interesele unora sau altora. Nu este o critica la adresa Iasiului, vreau sa fiu bine inteles, spun asta la Iasi pentru ca aici iata se semneaza primul contract din cadrul polilor de dezvoltare din cei sapte.
Dar vreau sa se inteleaga ca daca licitatiile nu se fac transparent, cu respectarea caietelor de sarcini, in deplina legalitate, facute pentru cheltuirea eficienta a banului public, nu se vor cheltui bani europeni. si povara o poarta toata lumea, de la cei locali la cei nationali. Si nu vreau sa ajungem in anii urmatori sa pasam responsabilitatile de la unii la altii. Doamna ministru, prin pragmatismul care o caracterizeaza, a reusit un stadiu foarte bun al semnarii contractelor. Si asa cum am spus, la mijlocul anului viitor, practic intreaga suma va fi contractata.
De acum incolo, implementarea depinde de autoritatile locale in marea majoritate, si nationale acolo unde este cazul. O bariera pe care am identificat-o in implementarea efectiva a proiectelor europene o reprezinta caietele de sarcini care nu sunt facute corect, si care, de cele mai multe ori, se incearca a fi alcatuite pentru anumite persoane, sau firme.
Acest lucru trebuie sa dispara definitiv, daca vrem sa fim corecti cu Romania. Iar acolo unde se contesta caietele de sarcini, si mai ales se castiga si in instanta, este o dovada a incompetentei de la nivel local sau national in functie de stadiul proiectului. Eu nu spun ca procedurile sunt foarte simple – am incercat sa le simplificam cat a fost cu putinta – dar nimeni nu poate inlocui sarcina acelora care organizeaza licitatia de a face un caiet de sarcini corect si de a organiza transparent licitatia.
Am simplificat procedura in sensul ca dupa parcurgerea primei cai de atac, ca este Consiliul National de Rezolvare a Contestatiilor sau este instanta de judecata, se poate incheia contractul. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa se parcurga toate caile de atac pentru a se putea demara lucrarile.
Este suficient, pe legislatia romaneasca si pe legislatia europeana, ca o autoritate – depinde unde se adreseaza cel care contesta, la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau la instanta de judecata -, dar in momentul in care una dintre instante da o decizie, se poate incheia contractul si se poate merge mai departe, descurajand pe cei care doresc sa faca din contestatii o profesie, asa cum s-a mentionat aici.
Am incercat sa punem si alte garantii suplimentare, in sensul unor penalitati. A fost considerata de catre UE ca o ingradire a accesului la justitie si nu am putut sa mergem mai departe, dar am reusit sa implementam aceasta cale de a putea semna contractul dupa finalizarea primei cai de atac indiferent ca este la instanta, sau la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.
Coroborand cele doua elemente, cred ca sunt create premisele pentru ca licitatiile sa se desfasoare in timp rezonabil si proiectele sa se implementeze. Anul 2011 va fi extrem de important pentru absorbtia fondurilor europene. Bugetul de stat pentru anul 2011 va fi alcatuit tinand cont de imperativul absorbtiei fondurilor europene.
Prioritatea majora a bugetului anului urmator va fi acea de a asigura cofinantarea pentru proiectele europene. Adica, in ceea ce inseamna prioritizarea investitiilor in Romania, vom acorda maxima importanta cofinantari acelor proiecte europene care aduc bani gratuiti de la UE.
Dintre toate investitiile pe care le vom realiza in Romania vor avea prioritate acelea care sunt pe bani europeni. De ce? Pentru ca asa cum spuneam dintr-un program de 100%, 80% sunt gratuiti de la UE, 20% pune Romania. Cu prioritate asiguram de la bugetul de stat acesti bani.
Daca in 2010, am avut 5 miliarde de lei, in 2011 vom avea 9 miliarde de lei numai pentru partea aceasta de cofinantare sau cheltuieli neeligibile pentru proiectele europene. Stabilim foarte clar ca directie de realizare a bugetului si de sustinere a investitiilor in 2011 axa cofinantarii proiectelor europene in infrastructura din Romania.
Pe de alta parte, sper ca autoritatile locale sa utilizeze instrumentul garantiilor de stat pentru a putea lua imprumuturi in vederea cofinantarii proiectelor. Am observat din analiza pe care am facut-o ca deja autoritatile locale incep sa utilizeze acest instrument. Este extrem de benefic pentru ca nu intra pe plafonul de garantare, nu intra pe plafonul maximal pe care il are o primarie sau un consiliu judetean de imprumut.
Se utilizeaza instrumentul garantie de stat pentru a putea lua bani necesari pentru cofinantarea proiectului european. Astfel incat, si aici, sa putem avea bani necesari ca proiectele sa fie implementate. Am luat deciziile in Guvern, pentru a simplifica procedurile de expropriere pentru cauza de utilitate publica de interes local, judetean sau national astfel incat proiectele, inclusiv cele europene sa poata fi derulate mai repede.
Principiul pe care l-am stabilit este acesta: din moment ce este declarata lucrare de utilitate publica, de interes local, judetean sau national, se consemneaza banii in contul proprietarului si se intra cu buldozerul la realizarea lucrarii. Daca partile sunt nemultumite, se poate merge in instanta.
Dar buldozerul merge mai departe si lucrarea se efectueaza. Asta inseamna, de exemplu la Iasi, daca se realizeaza aeroportul, sa nu se blocheze realizarea lucrarii pentru ca doi, trei proprietari nu se inteleg cu Consiliul Judetean, sau o centura ocolitoare nu poate fi derulata pentru ca sunt probleme cu exproprierile si nu se inteleg autoritatile cu cetatenii cu privire la cuantum.
Se consemneaza in contul proprietarului cuantumul stabilit de expertiza, cei nemultumiti sa se duca in instanta. Si in urma deciziei instantei, se dau bani sau se iau bani, in functie de ceea ce stabileste judecatorul, dar lucrarile merg mai departe.
Deci am stabilit din infrastructura o prioritate majora a tot ceea ce inseamna bugetul de stat, a tot ceea ce insemna activitatea Guvernului Romaniei pentru ca, fara dezvoltare Romania nu va avea sanse sa poata face fata provocarilor din UE.
De aceea, toate masurile pe care le-am luat, masuri care au vizat restrangerea cheltuielilor bugetare pentru a asigura mai multe resurse financiare pentru investitii, pentru dezvoltare sunt aceste decizii. decizii corecte cu Romania, chiar daca ele sunt nepopulare si au costuri politice. stim insa ca efectul deciziilor noastre de astazi de a aduce mai multi bani pentru dezvoltare vor fi benefice pentru Romania de maine, din anii urmatori; atunci se vor vedea rezultatele acestor decizii ale noastre.
Chiar daca prin masurile pe care le luam de restrangerea cheltuielilor bugetare si de orientarea cheltuielilor spre dezvoltare astazi ne aduc costuri politice si sociale. Dar, inca odata, subliniez efectele acestor masuri se vor vedea in anii urmatori, cand Romania va reusi sa implementeze in infrastructura 34 de miliarde de euro de la UE, cand Romania va reusi sa aiba o infrastructura capabila sa-i asigure dezvoltare.
Dar o dezvoltare sanatoasa, si nu una bazata pe imprumut si consum ca si pana acum. Daca urmam acelasi model de dezvoltare doar bazat pe imprumut si consum, Romania nu va avea sansa sa treaca pe o crestere economica sanatoasa.
Ne-am asumat aceasta decizie si o vom duce mai departe cu toate costurile sociale si politice pe care le presupune. Se spunea de mai multe ori ca Romania are acest avantaj urias intrucat mai are multe resurse de investitii in tara: in autostrazi, in centuri ocolitoare, in depozite ecologice, in reabilitarea infrastructurii stradale, in locuinte sociale, in locuinte ANL, in modernizarea infrastructurii rurale, disponibilitati pe care tarile din UE nu le mai au pentru ca deja le-au facut. Aceste disponibilitati reprezinta importante resurse de crestere economica interna.
Sta in capacitatea noastra sa aducem acesti bani aici si sa-i folosim in dezvoltare daca vrem ca Romania sa aiba o crestere economica pe masura si care sa poata asigura dupa aceea pe termen lung plata unor salarii corecte in domeniul bugetar sau plata pensiilor si a asistentei sociale la dimensiuni rezonabile cu cele practicate in UE.
De aceea, inca odata, ma bucur ca sunt aici la Iasi, ma bucur sa vad capitala Moldovei prosperand din perspectiva absorbtiei fondurilor europene. si as fi extrem de fericit sa vad acesti bani cheltuiti aici, implementati si obiectivele realizate.
Depinde numai de dumneavoastra si de noi acest lucru. Va asigur de tot sprijinul Guvernului Romaniei pentru tot ce inseamna sprijinirea Moldovei, a Iasiului pentru ca suntem aici cu tot ce poate Guvernul sa faca. Sper ca si centura ocolitoare a Iasiului despre care nu am vorbit astazi, un obiectiv important, sa-l realizam in graficul stabilit in aceasta toamna si sa dam in folosinta acei kilometri care sa permita devierea deja a traficului din oras.
Iar anul viitor in aprilie sa fie finalizata intreaga centura si sa scapam pe ieseni de cosmarul traficului greu asa cum si in alte orase din Romania dezvoltam asemenea lucrari de infrastructura pe componenta centurilor ocolitoare, componenta care reprezinta la randul ei un motor de crestere economica.
Pentru ca centurile aduc cu ele investitii in preajma si locuri de munca. Si este o investitie cu consecinte pe termen mediu si lung. Sa fie intr-un ceas bun si sa vedem proiectul implementat, distinse autoritati. Sa procedam acum la semnarea documentelor aferente. Daca din partea dumneavoastra exista cateva intrebari inainte de a merge mai departe. Pentru colegii mei si la urma pentru mine.
In privinta anului 2011, prognozele realizate de catre Comisia Europeana si FMI ne spun ca vom avea o crestere economica intre 1,5% si 2%. Si aici este sansa majora a Romaniei ca prin absorbtia fondurilor europene, prin atragerea banilor europeni, chiar sa putem asigura o crestere economica si mai buna. Dar repet, asta depinde de noi, ca sunt bani care vin de la Uniunea Europeana si care ne pot ajuta, odata ce aceste contracte sunt semnate.
