Prin tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeana a fixat un set de masuri care privesc cercetarea si inovarea, competitivitatea globala a universitatilor si institutelor de cercetare, dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale si transferul cunoasterii in produse si servicii.
Acestea, in centrul carora se afla triunghiul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), au fost argumentate pornind de la nevoia imbunatatirii efortului de recuperare a decalajelor de crestere economica fata de Statele Unite.
Tratatul a fixat alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene pentru CDI. in cadrul financiar 2007-2013, in Romania, finantarea CDI a fost asigurata prin Axa Prioritara 2 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare” a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), acesteia fiindu-i alocate 646 milioane de euro (aprox. 21% din fondurile POS CCE). 536 milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regionala, iar 110 milioane de euro, de la bugetul de stat.
Principalele provocari abordate prin intermediul masurilor Uniunii Europene au fost legate de insuficienta concentrare a CDI in poli de excelenta capabili sa concureze pe plan global, de slaba integrare a elementelor in triunghiul CDI, de insuficienta cercetare trans si interdisciplinara focalizata pe nevoile de inovare, de lipsa unor modele de guvernare si organizarea cercetarii si educatiei la nivel european, de costurile ridicate ale brevetarii in UE si de mobilitatea redusa a cercetatorilor.
Finantarea cercetarii, de la 0,4%, la 2% din PIB
Documentul national care a urmarit programarea si indeplinirea initiativelor europene prin fondurile structurale si de coeziune, pentru perioada 2007-2013, este Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR). In privinta cercetarii, dezvoltarii si inovarii, CSNR a constatat la inceputul perioadei de programare, in pofida unei traditii academice consolidate, un nivel de activitate foarte scazut.
Romania investea in 2005 doar 0,4% din PIB in cercetare si dezvoltare, sub jumatate din media europeana. Infrastructura de CD era depasita din punct de vedere tehnologic, iar numarul cercetatorilor se afla in declin.
CSNR a identificat noua arii tematice de interes pentru activitatile de cercetare si dezvoltare in: tehnologia informatiei si comunicarii; energie; mediu; sanatate; agricultura, siguranta hranei; biotehnologii; materiale, produse si procese avansate; spatiu; socio-economie.
Pentru 2007-2013, CSNR a propus in Romania crearea unui mediu propice pentru cercetare, dezvoltare si inovare cu scopul imbunatatirii nivelului competitivitatii economice. tinta fixata a fost de 2% din PIB – investitii in cercetare si dezvoltare. Documentul a caracterizat cea mai mare parte din activitatile de cercetare si dezvoltare ca fiind legate de trecut, depasite si deconectate de metodele moderne.
Astfel, unul dintre obiectivele urmarite a constat in incurajarea parteneriatelor intre institutiile publice si private, active in domeniul cercetarii si dezvoltarii, pentru adresarea nevoilor comunitatilor locale de afaceri. In complementaritate cu CSNR a fost dezvoltata si Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare.
Obiectivul UE pentru 2020: 3% pentru cercetare
Recenta criza economica a anulat multe din progresele inregistrate in ultimii ani. Pentru Strategia 2020, cadru de referinta pentru obiectivele europene in perioada 2014-2020, iesirea din criza a devenit provocarea imediata, iar prioritatile cresterii inteligente, durabile si favorabile incluziunii au influentat si perspectiva asupra CDI.
Noua Strategie Europeana pastreaza obiectivul de 3% si pune accentul pe incurajarea investitiilor in cercetare, inovare si antreprenoriat in fiecare stat membru si regiune UE, in vederea exploatarii potentialului european.
In centrul Strategiei 2020 se afla initiativa „Uniunea Inovarii”. Intr-o perioada de restrictii ale bugetelor publice, de schimbari demografice majore si de crestere continua a concurentei mondiale, competitivitatea Europei – capacitatea ei de a crea milioane de noi locuri de munca pentru a le inlocui pe cele pierdute cu ocazia crizei – depinde, arata initiativa, de capacitatea de a stimula inovarea in domeniul produselor, serviciilor, modelelor si proceselor sociale si comerciale.
Comisia Europeana intentioneaza ca autoritatile nationale si regionale din Europa sa elaboreze strategii de cercetare si inovare pentru specializarea inteligenta, in vederea folosirii eficiente a instrumentelor structurale. Acest tip de specializare se refera la identificarea trasaturilor si a avantajelor competitive caracteristice fiecarei tari si regiuni si la antrenarea partilor interesate, cu scopul valorificarii resurselor disponibile.
Context
Strategia Europa 2020 a fost realizata in contextul efortului Europei de a depasi criza economica. In acest sens, initiativele Uniunii Europene vizeaza asigurarea unei cresteri economice inteligente (prin investitii mai eficiente in educatie, cercetare si inovare), durabile (prin orientarea decisiva catre o economie cu emisii scazute de carbon si o industrie competitiva) si favorabile incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de munca si pe reducerea saraciei).
In ceea ce priveste cercetarea, dezvoltarea si inovarea (CDI), Strategia Europa 2014-2020 a stabilit obiectivul indreptarii a 3% din PIB-ul UE catre investitii in acest domeniu. Datele facute publice de Comisia Europeana arata ca, la inceputul anului 2010, Romania se afla sub linia de 1% din PIB alocat CDI, in vreme ce media europeana era de doua procente.
Pana la finalul anului 2012, in Romania, toate liniile de finantare din instrumente structurale destinate cercetarii-dezvoltarii-inovarii au fost inchise, bugetul fiind epuizat. Conform planului de aliniere la Strategia Europeana, Romania trebuie sa aduca nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare la 2% din PIB pana in 2020.
Dincolo de nivelul propus pentru investitiile destinate CDI, planul national consemneaza pentru competitivitatea Romaniei importanta orientarii cheltuielilor catre masuri cu reala valoare adaugata, care sa stimuleze cercetarea si inovarea in sectorul privat, sa promoveze excelenta si specializarea inteligenta si sa stimuleze cooperarea dintre universitati/institute de cercetare si intreprinderi.
Cercetarea, dezvoltarea si inovarea vor trebui orientate catre domenii care prezinta provocari majore pentru societate, precum schimbarile climatice, utilizarea eficienta a energiei si a resurselor, schimbarile demografice sau sanatatea populatiei.
Toate masurile referitoare la cercetare, dezvoltare si inovare vor fi plasate in contextul Uniunii Europene, atat in ceea ce priveste transferul de cunostinte si mobilitatea cercetatorilor, cat si integrarea cercetarii romanesti in infrastructura europeana.
Directii de actiune
Pentru atingerea tintei de aliniere la media europeana, programul national de reforma identifica trei directii principale de actiune:
1. Intarirea capacitatii si cresterea performantelor sistemului de CDI, actiune ce vizeaza cresterea productivitatii stiintifice si tehnice si a nivelului calitativ al rezultatelor de cercetare;
2. Stimularea cresterii investitiilor de CDI in sectorul privat;
3. Dezvoltarea dimensiunii europene si internationale a politicilor si programelor de CDI, actiune in cadrul careia sunt asteptate contributii la:
a. cresterea vizibilitatii, a gradului de relationare si implicare, precum si a capacitatii de afirmare a cercetatorilor si echipelor de cercetare din Romania;
b. cresterea accesului la surse de informare-documentare si la infrastructuri de nivel european si international;
c. cresterea gradului de implicare ca realizator direct si a nivelului de acces al cercetatorilor si echipelor de cercetare din Romania la productia stiintifica si tehnica dezvoltata in parteneriat international, in domenii de inalta tehnologie.
Sursa: Centrul de Informare pentru Fonduri Structurale
