România se confruntă cu un ritm lent în atragerea fondurilor europene de coeziune aferente exercițiului financiar 2021-2027. La jumătatea anului 2026, țara a absorbit doar 24,6% din totalul celor 31 de miliarde de euro alocate pentru programele naționale și regionale, având la dispoziție mai puțin de 18 luni pentru a recupera decalajele și a atrage restul de peste 20 de miliarde de euro.
Principalele cauze ale acestei întârzieri sunt legate de orientarea priorităților către finalizarea vechiului buget (2014-2020) și către implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe zona PNRR, lucrurile stau semnificativ mai bine, cu o rată efectivă de absorbție de 55,4% și estimări că se va depăși 90% până la încheierea programului.
Deși Consiliul Fiscal avertizează că recuperarea întârzierilor pe fondurile de coeziune va fi dificilă fără o mobilizare administrativă fermă, aplicarea regulii de flexibilitate financiară (n+3) ar putea accelera procesul. Totuși, presiunea timpului rămâne un factor critic pentru autoritățile de la București.
În plus, europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că o rată redusă de absorbție slăbește poziția României în negocierile pentru viitorul buget al UE (2028-2034). Credibilitatea țării în solicitarea unor alocări financiare mai mari depinde direct de capacitatea de a dovedi că fondurile actuale sunt folosite eficient.
Mai multe detalii: https://cursdeguvernare.ro/romania-grad-absorbtie-fonduri-europene-coeziune-negocieri-buget-ue.html
