euROpeanul: Reforma Politicii Agricole Comune va fi una dintre prioritatile presedintiei semestriale a UE, pe care o detine Franta incepand din iulie”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Michel Barnier. Acesta a cerut o interventie publica mai mare in sectorul agricol al UE, pentru a imbunatati securitatea alimentara. Revenirea la retorica protectionista vine insa in contradictie cu recentele tendinte de reforma ale PAC. Cum comentati aceasta declaratie?
Mariann Fischer Boel: Sarcina fundamentala a presedintiei franceze va fi gasirea unui acord in ce priveste asa-numitul control sanitar al PAC. Aceasta nu reprezinta o reforma noua, ci un efort pentru a imbunatati, simplifica si moderniza PAC, adaptand-o noilor provocari carora le sunt supusi fermierii si, nu in cele din urma, schimbarilor climatice.
Viziunea noastra este clara. Avem nevoie de o politica in masura sa inlesneasca raspunsul fermierilor la cererea de produse. In acest sens, dorim sa punem capat restrictiilor in ce priveste abilitatea fermierilor de a produce pentru piata, cum ar fi cotele de teren nefolosit si cele de lapte.
Trebuie sa ducem la bun sfarsit procesul de dizolvare a legaturii intre ajutorul acordat agriculturii si productiei, precum si reducerea rolului interventiei pietei.
Dorim totodata sa transferam mai multi bani din ajutoarele directe adresate agricultorilor, politicii pentru dezvoltare rurala (PDR), astfel incat sa existe mai multe fonduri disponibile pentru a se confrunta cu noi provocari, precum schimbarile climatice, o mai buna administrare a apei, dezvoltarea bioenergiei si nevoia protejarii biodiversitatii.
euROpeanul: Ce beneficii aduce Politica Agricola Comuna pentru fermierii romani?
Mariann Fischer Boel: PAC aduce multe beneficii agricultorilor romani. In primul rand, acestia beneficiaza de plati directe in cadrul pilonului I al PAC. Agricultorilor li se ofera o gama larga de posibilitati de investitii in cadrul Programului pentru Dezvoltare Rurala (PDR), cofinantat de UE.
In plus, agricultorii aflati in zone defavorizate beneficiaza de plati care compenseaza costurile suplimentare sau veniturile pe care le pierd din cauza handicapurilor naturale ale acestor zone. Fermierii care isi asuma angajamente privind agromediul pentru o perioada de cel putin cinci ani pot beneficia de plati speciale pentru acestea.
Agricultorii pot beneficia de scolarizari si consultanta gratuita in cadrul acestui program. Nu in ultimul rand, agricultorii au posibilitatea de a-si vinde produsele pe intreaga piata a UE care numara 500 milioane de locuitori, mai degraba decat pe pietele de origine.
euROpeanul: Care este rolul si locul autoritatilor centrale si locale in ecuatia atragerii finantarilor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala?
Mariann Fischer Boel: Pentru perioada 2007-2013, atat in Romania, cat si in toate celelalte state membre, va fi implementat un program pentru dezvoltare rurala (PDR), cofinantat de UE. Fondul European pentru Dezvoltare Rurala (FEDR) cofinanteaza PDR, care este gestionat in comun de catre Romania si UE.
Aceasta se traduce in termeni practici, prin faptul ca formatul programului este comun agreat de catre administratia statului membru si Comisia Europeana, fiind monitorizat si evaluat in comun. Administrarea si gestionarea programului intr-o maniera eficienta, efectiva si corecta este responsabilitatea administratiei statului membru.
In acest sens, fiecare stat membru desemneaza o autoritate administrativa si o agentie acreditata de plati pentru a gestiona programul. In cazul Romaniei, autoritatea administrativa va fi reprezentata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, iar agentia acreditata este Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.
euROpeanul: Mai poate fi activata clauza de salvgardare pe agricultura daca noul audit al Comisiei Europene va descoperi deficiente serioase ale functionarii sistemului de plati?
Mariann Fischer Boel: Mecanismul special de salvgardare, introdus in septembrie 2006, poate fi aplicat platilor facute fermierilor de catre autoritatile romane pana la sfarsitul lui septembrie 2008 si rambursate de Comisie in noiembrie 2008. Pana la acea data este posibila activarea acestui mecanism daca se descopera deficiente serioase in sistemul romanesc de gestionare si control.
Chiar si dupa aceasta data Comisia poate lua in continuare masuri de salvgardare impotriva Romaniei, in baza articolului 37 al actului de aderare, pana la sfarsitul unei perioade de pana la 3 ani dupa aderare (sfarsitul lui 2009). In orice caz, toate deficientele sistemului romanesc de gestiune si control sunt supravegheate de comisie prin intermediul unor proceduri de verificare a conformitatii, fapt ce poate duce la corectii financiare ce vor fi impuse Romaniei.
euROpeanul: Exista o dezbatere informala; reprezentanti ai Romaniei la Bruxelles considera ca un accent mai mare pe fondurile pentru dezvoltarea rurala este mai important decat platile directe, in timp ce voci de la Bucuresti pun accentul pe platile directe. In opinia dumneavoastra care dintre acestea sunt mai eficiente pe termen lung pentru un nou stat membru?
Mariann Fischer Boel: Am luat o decizie deliberata in momentul in care ne-am pregatit pentru aderarea celor 12 noi state membre, pentru a esalona treptat ajutorul direct si pentru a oferi un sprijin financiar UE mai consistent pentru PDR. Daca agricultorii romani ar fi beneficiat de ajutorul integral incepand cu ziua intai, aceasta ar fi condus la o ampla destabilizare a prosperitatii in zonele rurale, intre agricultori si non-agricultori, reducand motivatia agricultorilor de a-si moderniza exploatatiile. Speram ca agricultorii, alaturi de ceilalti locuitori din zone rurale, vor folosi PDR pentru a-si restructura si moderniza afacerile.
In acelasi timp, ajutorul direct va fi esalonat treptat intre perioada actuala si 2016. Pe termen lung, comisia doreste cresterea importantei PDR, deoarece aceasta poate fi foarte eficienta in sprijinirea restructurarii, a protectiei mediului si a crearii de noi locuri de munca in zonele rurale.
euROpeanul: In contextul cresterii foarte mari a pretului produselor alimentare, sunt organismele modificate genetic (OMG) o solutie?
Mariann Fischer Boel: OMGurile reprezinta, cu siguranta, un subiect controversat si multi indivizi au o anumita neincredere referitor la aceste produse. Dispunem de un sistem foarte strict in aprobarea OMGurilor, care garanteaza ca niciun OMG nu poate ajunge pe piata, in cazul in care constituie un pericol pentru mediu sau sanatate.
OMG-urile reprezinta o realitate. Aproximativ 80% din importurile noastre de boabe de soia sunt OMG-uri si aceasta este foarte important pentru a asigura ca detinatorii de septeluri beneficiaza de volume suficiente de hrana la preturi rezonabile. In acest sens, trebuie sa le administram cu grija si sa construim increderea publicului.
Multumita etichetarii si supravegherii, agricultorii si consumatorii pot opta pentru a cumpara, sau nu, OMG-uri. Nu este posibila interzicerea de catre un stat membru a OMG-urilor care au fost aprobate de UE.
In mod evident, anumite OMG-uri pot aduce beneficii in ce priveste randamentele mai ridicate, o mai mare rezistenta la pesticide si diminuarea folosirii de chimicale. Aceasta situatie reprezinta o realitate in regiuni ale lumii unde atmosfera uscata ingreuneaza conditiile de cultura.
euROpeanul: UE isi propune ca 10% din sursele energetice sa fie biocombustibili pana in 2020. Care este evaluarea comisiei in privinta Romaniei in acest domeniu?
Mariann Fischer Boel: UE are o tinta obligatorie de a obtine o cota de 10% biocombustibili din totalitatea de combustibili pentru transport rutier, pana in 2020. Aceasta ar putea reprezenta o oportunitate pentru Romania care are un potential de agricultura considerabil si o cota semnificativa de ocupare a fortei de munca in sectorul agricol. Cu o suprafata arabila semnificativa, Romania detine o puternica pozitie competitiva in productia de biocombustibili.
Romania cultiva deja floarea soarelui, rapita si soia care pot fi utilizate in producerea biodiesel-ului, cu toate ca randamentul mediu este inca sub nivelul de productie al altor principale state membre. Avand in vedere raportul national cu privire la biocombustibili, Romania a planificat introducerea treptata a minimum 2% biocombustibili in combustibilii conventionali in 2007 si 4% in 2009 (in volum).
A promovat biocombustibilii prin introducerea unei scutiri de acciza si prin sprijin financiar acordat agricultorilor in producerea de culturi pentru materii prime. in 2007, 150.000 hectare au beneficiat de ajutor UE pentru culturile energetice. O parte din biocombustibili se produce deja in Romania (aproximativ 3.200 tone in 2006) si cota de biocombustibili din combustibilii pentru transport a reprezentat aproximativ 0,1%, in volum, in 2006.
PDR romanesc 2007-2013 va sustine producerea si folosirea bioenergieia daugand valoare productiei agricole forestiere din cadrul PDR, a fost introdusa posibilitatea de investitii pentru a sprijini productia de biocombustibili.