„Integrarea nu este un scop in sine”

 

Interviu cu domnul Niculae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
euROpeanul: Cum este perceputa UE de catre romani acum, la aproape doi ani de la aderare?

Nicolae Idu: Potrivit ultimului Eurobarometru de opinie, publicat in vara acestui an, Uniunea Europeana si institutiile sale ocupa, in continuare, un loc important in cadrul optiunilor de incredere ale cetatenilor romani. De altfel, in jur de 65% dintre romani au incredere in Uniunea Europeana si considera benefic statutul de tara membra pe care Romania l-a dobandit la 1 ianuarie 2007.

Cred ca marea majoritate a concetatenilor mei ataseaza uniunea sperantelor lor de mai bine pentru tara, in general, si pentru fiecare dintre ei, in particular, bazate pe ideea continuarii transformarilor din perioada de pre-aderare, in sensul punerii la punct a unui sistem societal care sa genereze corectitudine, solidaritate si capacitate de previziune.

Impreuna, statele membre pot sa gestioneze mai eficient chestiunile complexe, cum ar fi efectele procesului de globalizare, securitatea energetica sau schimbarile climatice.

euROpeanul: Ati condus Institutul European din Romania. Cum vedeti valorificate studiile de impact realizate de IER inainte de aderare?

Nicolae Idu: Institutul European din Romania – din pacate, una dintre putinele organizatii de tip think tank din Romania care si-a dedicat activitatea exclusiv tematicii integrarii europene – a jucat un anumit rol in perioada de pre-aderare.

In esenta, acesta a fost centrat in jurul nevoii de a sprijini administratia in eforturile sale dedicate pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana prin traducerea legislatiei comunitare in limba romana, pregatirea functionarilor publici in domeniul afacerilor europene si elaborarea unor studii care sa contribuie la fundamentarea pozitiilor de negociere a aderarii si apoi la finalizarea pregatirilor de aderare in perioada 2005 – 2006.

Dupa 1 ianuarie 2007, institutul a abordat tematica integrarii politicilor si strategiilor nationale cu cele comunitare, oferind o baza mai larga pentru planificarea strategica la nivel macro.

Doresc sa subliniez ca, alaturi de volumele privind negocierile de aderare, editate de fostul negociator sef, profesorul Vasile Puscas, studiile IER reprezinta un mic tezaur stiintific al acestei perioade si, de aceea, ele au jucat si vor juca in continuare un rol didactic, dar si unul de sursa profesionala de informare pentru expertii romani si straini.

Conform acordului initial realizat cu finantatorul, Comisia Europeana, dupa aderare, rolul IER ar trebui sa se transforme, acesta urmand sa functioneze ca un adevarat think tank european, prin intarirea statutului sau de organizatie autonoma, profesionala si stiintifica.

euROpeanul: Care este rolul Reprezentantei Comisiei Europene azi, ce are de facut?

Nicolae Idu: Suntem o parte a Comisiei Europene si reprezentam punerea in practica a conceptului atat de drag acesteia de „Go local”. Noi l-am tradus mai lung in „Suntem aici pentru a oferi informatii cetatenilor, cat mai aproape de nevoile si casele lor”.

Misiunea noastra este de a contribui la o cat mai buna intelegere a procesului de integrare europeana, a valorilor, politicilor si institutiilor Uniunii Europene. Vrem sa contribuim la existenta unei Romanii europene, nu doar prin statutul de stat membru, ci si prin implicarea activa a cetatenilor sai in procesul de constructie europeana.

euROpeanul: Cati comisari europeni ne-au vizitat pana acum si care au fost rezultatele acestor vizite?

Nicolae Idu: In perioada scursa de la inceputul anului 2008, au avut loc paisprezece vizite la nivel inalt, incluzand aici si vizita presedintelui Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Durrao Barroso si a inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si Securitate, domnul Javier Solana.

La acestea putem adauga un numar de vizite ale unor directori generali si directori din Comisia Europeana. In sensul celalalt, au fost numeroase vizite ale unor demnitari si oficiali romani la Bruxelles, incluzand aici si vizitele presedintelui Traian Basescu si ale premierului Calin Popescu-Tariceanu.

Trebuie subliniat caracterul de lucru si de continuitate al dialogului dintre cele doua parti, desfasurat la diferite niveluri. De aceea, vizitele oficialilor comunitari au reprezentat oportunitati pentru actualizarea informarii, dar si pentru intalniri si discutii cu reprezentanti ai Parlamentului, ai autoritatilor locale, ai societatii civile, ai mass media si ai mediului academic.

euROpeanul: Care sunt temele pe care le considerati cele mai importante azi, in Romania, din perspectiva UE?

Nicolae Idu: Pe termen lung, consider ca doua sunt prioritatile esentiale: punerea in aplicare a unor politici adecvate de gestionare a resursei umane, care sa ia in calcul inclusiv imbunatatirea conditiilor de mediu si conturarea unui concept si a unui plan de actiune concret pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Pe termen scurt, trebuie imbunatatit modul de functionare al justitiei si obtinute rezultate concrete in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si la nivel local.

euROpeanul: Ce merge nesperat de bine si ce merge nesperat de prost dupa aderare?

Nicolae Idu: Retrospectiv vorbind, nu cred ca evolutia de pana acum a Romaniei, ca stat membru, ar putea fi plasata la extreme, prin prisma pachetului de asteptari.

De altfel, binele si mai putin binele sunt notiuni relative in sistemele complexe contemporane; de aceea, as spune simplu ca impresioneaza nivelul ratei de crestere economica, dar si numarul lucratorilor romani care au decis sa-si caute un loc de munca in spatiul comunitar.

Cred, de asemenea, ca pozitiile Romaniei fata de marile reforme preconizate ale uniunii ar fi de dorit sa fie dezbatute mai amplu in societate si sa nu ramana apanajul exclusiv al administratiei. Mai mult, mi-as dori o prezenta mai sistematica si mai substantiala a subiectelor europene in mass media romanesti.

euROpeanul: Cum apreciati prezenta temelor UE pe agenda publica interna?

Nicolae Idu: In primul rand, apreciez in mod deosebit activitatea jurnalistilor, politicienilor si a think tank-urilor care au facut o pasiune din tratarea tematicii europene in spatiul public.

Totusi, nivelul dezbaterii publice poate fi substantial ameliorat daca factorii de decizie din sfera promovarii publice a acestor subiecte ar incerca sa inteleaga aceasta necesitate ca pe o prioritate pe termen lung,
precum si faptul ca dezbaterea publica poate avea o contributie importanta la valorificarea corespunzatoare a statutului de tara membra.

euROpeanul: Care sunt oportunitatile de care ar trebui sa profite Romania in aceasta perioada?

Nicolae Idu: Sa determine punctele de convergenta dintre interesul national si cel european, sa evalueze zonele unde, comparativ, contributia comunitara poate produce mai multa valoare adaugata si, pe aceasta baza, sa-si structureze strategia si eforturile.

Procesul de integrare europeana nu este un scop in sine, ci un instrument pentru promovarea solidaritatii si cresterea bunastarii, a securitatii.

In mod practic, absorbtia fondurilor comunitare este o astfel de oportunitate care n-ar trebui vazuta doar ca una strict financiara, mai ales ca aceste fonduri nu depasesc anual 4% din PIB-ul Romaniei, ci mai degraba ca pe un sprijin cu efecte de natura structurala.

Sa nu uitam ca utilizarea fondurilor europene determina transformari importante la nivelul planificarii bugetare, al evaluarii si pot atrage, astfel, sume externe de cateva ori mai mari.

euROpeanul: Ce credeti ca lipseste ca derularea proiectelor cu finantare europeana sa fie mai eficienta?

Nicolae Idu: Cred ca este nevoie de o anumita „mutatie culturala” la nivelul proceselor de planificare strategica si operationala, precum si la nivelul evaluarii modului in care se folosesc banii publici. Acest lucru nu este valabil doar pentru administratia publica, ci si pentru mediul de afaceri si ar trebui sa ne familiarizam cu ele inca de pe bancile scolii.

Daca ne-am referi in acest context la absorbtia mai rapida a fondurilor europene, atunci trebuie sa ne referim la o mai buna organizare la nivelul administratiei si al utilizatorilor. Totusi, sa nu uitam butada deja clasica care ne avertizeaza „sa nu construim catedrale in desert” folosind banii publici.

Sursa: euROpeanul

Angela Avram (Redactor EuROpeanul , Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top