Ca si cum nu ar fi fost si asa suficiente motive de ingrijorare, incepand cu disparitia invaluita de mister a lui Catalin Botezatu si terminand cu tulbura apa politica a Dambovitei, iata ca o alta neliniste innegureaza de ceva vreme fruntea, si asa destul de incretita, a opiniei publice autohtone, si anume construirea Catedralei Mantuirii Neamului, in contextul mai larg al relatiei dintre Stat si Biserica. „Uite Patriarhul Ciprului cum s-a oferit sa puna la bataie averea bisericii pentru a salva statul de la faliment!” „Uite Papa Francisc, ce modest este!!” „Iar noua, noua asta ne mai lipsea: catedrala, cand tara trece prin criza, lumea moare de foame…inchidem spitale dar construim biserici!” Mai poti zice ceva? Argumentele sunt, aparent, foarte catchy, pline de bun simt si „politically correct” pe deasupra!
Bun simt, da’ cam comun asa, si cam prea mult!
Intrand oarecand neinvitata in casa unui fariseu pe nume Simon Leprosul, o femeie a strabatut toata incaperea si nu s-a oprit pana nu a spart un frumos vas de alabastru cu mir foarte scump ca sa unga mai apoi picioarele lui Hristos! „Ce risipa!” – au sarit toti ca arsi in frunte cu Iuda Iscarioteanul, care a facut si o remarca de mult bun simt cum ca mirul s-ar fi putut vinde cu 300 de dinari, iar banii sa se fi dat saracilor! 300 de dinari: salariul unui om tocmit cu ziua pe un an! Recunoasteti argumentul? E identic cu cele de mai sus. Numai ca, spre surpinderea fanilor, a oamenilor de bun simt si a tuturor ipocritilor „politically correct” de atunci si de-a pururi, Hristos le-a retezat-o scurt: „Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi….”
Saracia e o chestiune de sistem, nu se rezolva cu 300 dinari, tot astfel cum problemele economice ale Ciprului nu se amelioreaza pompand in gol banii bisericii. Cat despre pierderile din sistemul sanitar romanesc, impresionante si ele, nu vor disparea redirectionand sumele destinate construirii Catedralei, oricat de impresionante ar fi (daca ar fi) si ele…Intrebati-va, mai bine, de ce Casa Nationala de Sanatate deconteaza servicii medicale private….frumos model de afacere: cheltuielile sunt publice, profitul merge in tescherea; Trai nineaca pe banii statului…
Biserica sau spital?
Fiindu-i adus odata un slabanog, toti s-ar fi asteptat de la Hristos sa-l ia de mana si sa-l ridice, cum o mai facuse…De data asta insa, Acesta ii spuse: „Indrazneste fiule, iertate iti sunt pacatele..” Din nou, rumoare maxima: „Unde dai si unde crapa: ce te roaga el si ce-i raspunzi tu….nici nu-i rezolvi omului problema si mai si hulesti pe deasupra..” Replica nu se lasa asteptata: „Ce este mai usor a zice, scoala-te si umbla sau iertate iti sunt pacatele? Dar, ca sa stiti, ca Fiul Omului are putere sa ierte pacatele, tie iti zic: scoala-te si umbla!”
Lumea este bolnava, o spun statisticile. Bunaoara, numai in Canada, cheltuielile cu medicamentele au crescut intre 1960 si 1993 de la 300 milioane dolari canadieni la nu mai putin de 11 miliarde!!!!! Care sa fie cauza? Vreo epidemie? Au fost demult eradicate. Dar care? Oare nu cumva ne sunt sufletele slabanogite de lacomie si de ura? Si atunci, ce ne-ar prinde mai bine: biserici sau spitale de ortopedie?
Asa ca, daca auziti ca se construieste un spital: bucurati-va, multi bolnavi isi vor gasi mai lesne vindecarea!; daca auziti ca se construieste o biserica, bucurati-va si mai tare: multi bolnavi isi vor gasi, desi poate nu foarte lesne, vindecarea!
Cred de altfel si sper sa nu ma insel prea tare, ca cei ce au cumparat de 2 euro” limonada de la Iulian” spre a-i ajuta pe micutii bolnavi de cancer, se regasesc printre aceia care au donat (macar) 2 euro pentru construirea Catedralei…Daca nu, mai este inca timp: pentru amandoua!
DC
