Înainte de toate, de ce un plan de fundraising?
Ce este greu în strângerea de fonduri este că durează până vezi rezultatul concret al muncii tale. Și poate dura uneori foarte mult. Ceea ce poate demotiva. Atunci când se întâmplă acest lucru, prin planul de fundraising poți avea asigurată plasa de siguranță și trambulina care să te ducă din nou pe valul acțiunii și încrederii: prin implementarea și monitorizarea lui poți vedea și urmări cum fiecare pas mic, fiecare acțiune realizată la momentul potrivit te duce tot mai aproape de obiectivul final. Sau te poate ajuta să îți ajustezi acțiunile în funcție de obstacolele întâmpinate.
Cel puțin, mie îmi oferă această motivație și siguranță.
Înainte de a intra concret în planul de fundraising, vreau să împărtășesc un lucru interesant pentru mine, anume faptul că fundraisingul necesită îmbinarea cunoștințelor, comportamentelor și practicilor din domenii diferite precum management, marketing, vânzări sau comunicare.
Am să intru puțin în legătura pe care o văd între fundraising și management, după cum am simțit-o, înțeles-o și conștientizat-o în activitatea mea de până acum. Consider că un bun fundraiser trebuie să își dezvolte și calități manageriale, nu neapărat în sensul managementului unei echipe, ci mai degrabă în sensul ca funcțiile mangementului și atitudinea managerială să fie însușită de un fundraiser în activitatea sa de zi cu zi.
Am învățat la facultate că sunt 4 funcții ale managemetului (sunt sigură că sunt multe alte variante de structurare, dar am să merg pe aceasta), pe care le consider utile în activitatea de fundraising în felul următor:
- Planificare
Ca în orice “bătălie” pe care urmează să o începi, înainte de a înainta, ar trebui să gândești primul pas. Și pe al doilea și pe al treilea, să ai o idee cum trebuie să arate finalul și ce o să faci după ce se termină totul. Un plan trebuie să existe. Nu neapărat unul foarte complicat și atotcuprinzător, dar destul de complet încât să îndeplinească rolul de ghid, de hartă pentru a ști întotdeauna care este drumul către a obține ceea ce dorești și ai nevoie.
Din categoria ce au zis alții mai inteligenți despre acest subiect, Antoine de Saint-Exupery zicea simplu “un scop fără un plan este doar o dorință”. Tind să îi dau crezare.
- Organizare
După crearea planului, urmează și acțiunea. Iar acțiunile în haos = slabe șanse să aibă rezultate concrete. Urmărirea pașilor și a activităților realizate, tot ce ține de organizarea eficientă a timpului și a resurselor sunt vitale pentru un fundraiser.
- Antrenare și coordonare
Din ce am observat, un fundraiser nu poate realiza de unul singur obiectivele setate – pe de o parte, are nevoie de intrări, recomandări, pe de altă parte are nevoie de organizația sa să îl sprijine într-un fel sau altul – astfel, e vital ca el să identifice zonele în care e nevoie să antreneze alți oameni pentru a îndeplini planul de fundraising și, mai mult, să aibă capacitatea de a coordona toate aceste focusuri diferite.
- Control
“Control freak” este un termen peiorativ în unele situații. În altele, poate că e bine să fii așa și să ții în frâu aspectele care îți definesc și îți vor modela succesul. Dacă nu faci tu asta și nu te asiguri că lucrurile merg în direcția cea bună, cine să o facă?
Mergând mai departe pe ideea de legătură între fundraising – management, unii din factorii de succes în ambele domenii sunt: orientarea către acțiune, contactul continuu cu grupul țintă, îmbunătățirea productivității, orientarea fiecărei persoane implicate către ce știe să facă mai bine. În fine, managementul presupune atingerea obiectivelor într-o manieră eficace și eficientă (Richard L. Daft), iar un fundraiser ar trebui să urmărească același lucru.
Din bun simț, un fundraiser ar trebui să fie conștient de aceste informații puse la dispoziție de “lumea” managementului, să pună în practică și să aibă atitudini și comportamente orientate către obținerea de rezultate prin analiza proceselor și a planului realizat. Pentru că pentru a ajunge să faci un bine și să schimbi ceva, ai nevoie de ceva mai mult decât viziune, ambiție și speranță.
————————-
Punctul de pornire este planul de fundraising. Ce trebuie să conțină? Lucruri simple, evidente, de bun simț, precum:
Obiectivele financiare – la urma urmei, rezultatul concret al activității de fundraising. Ele pot fi urmate de alte tipuri de obiective, la fel de importante, precum relația cu donatorii, comunicarea cu ei, poziționarea etc.
Mijloace – ce metode de fundraising vom folosi? (o parte din ele detaliate și în ghidul de pe finanțare.ro)
Grupul țintă – grupul căreia metoda de fundraising se adresează
Perioada de implementare – care să fie cuprins într-un action plan cu activități, calendar, deadline-uri
Resurse necesare pentru implementare
Responsabili
Îmi place să văd că fundraisingul și activitatea ong-urior nu este ceva nepalpabil, cum ar putea părea pentru unii, ci facem lucruri strategice, cu cap și urmărind un impact cât mai mare și sustenabil. Iar o dovadă a acestui lucru este urmărirea unor indicatori pentru activitatea de strângere de fonduri – deocamdată cele mai importante mi se par:
– Donația/ sponsorizarea medie pentru organizația mea (bine a fi urmărită și pentru fiecare metodă de fundraising aplicată)
– Rata de conversie a potențialilor parteneri/ donatori în donatori și parteneri actuali.
– Durata medie de semnare pentru o contribuție
– Costul mediu pentru câștigarea fiecărui donator/ partener
Un alt indicator, nu numeric, ci calitativ pe care îmi propun să îl urmăresc de acum înainte este să obțin răspunsul la întrebarea „De ce acest partener/ donator colaborează cu organizația mea/ de ce contribuie la cauza noastră?”
————————-
Consider că ce e de bun simț în activitatea și planul de strângere de fonduri este comportamentul și atitudinea fundraiserului:
. Fii consecvent.
. Acționează. Analizează. Acționează din nou. Mai mult, mai bine.
. Sinceritate. Activitățile tale de fundraising planificate – le-ai făcut? Câte ai realizat azi, săptămâna aceasta, luna aceasta?
. Ești un profesionist. Pentru bine (un lucru care m-a atras la Fundația Comunitară Iași și inițiatorul programului de Fundații Comunitare, Asociația pentru Relații Comunitare, este atitudinea de bine făcut strategic, care nu poate fi realizat fără a insera în comportamentul nostru toate cele menționate până acum).
Pentru că cele 4 lucruri de bun simț zise mai sus, recunosc, nu le realizez tot timpul, recent mi-am pus următoarele 3 întrebări prin care doream să îmi structurez acțiunile și să mă mobilizez:
- Care este instrumentul cel mai eficient pentru mine cu care să lucrez și prin care să îmi urmăresc realizarea acțiunilor necesare atingerii obiectivelor? (un excel sau un document word, un program special sau o agendă normală? etc)
- Sunt în inerție sau planul meu se concretizează, acțiunile se leagă și prin tot ce am făcut azi sunt cu un pas mai aproape de rezultatul final?
- Care este stilul meu de lucru – ce mă ajută să îmi respect planificarea și să îmi ating obiectivele?
.
Sunt ferm convinsă că deschiderea către alte domenii și aducerea principiilor, funcțiilor, modelelor de bune practici din alte domenii în propria arie de activitate presupune un avantaj.
Și e întotdeauna bine să găsești modalitățile de a revigora și revitaliza activitatea de strângere de fonduri.
