În situația în care României îi va fi acceptat la Bruxelles Planul Național de Reformă, în țara ar urma să intre 29,2 miliarde euro. E cifra repetată la nesfârșit în ultima lună de politicieni și stabilită din capul locului.
Sunt necesare însă două precizări:
- Banii pot fi accesați și vor fi trimiși statelor membre în 2 tranșe anuale, după un calendar precis stabilit pentru perioada 2021 – 2026
- Sumele prevăzute sunt cele ideale: asta înseamnă că statul are toate proiectele asumate în calendarul de implementare, că au fost atinse obiectivele de etapă și că nu există nicio suspiciune de fraudă.
Comunicarea oficială prezintă în România următoarele date: Prin Mecanismul european de Redresare, României i-au fost alocate pentru PNRR 29,17 miliarde euro (în scădere față de suma alocată inițial de 30,5 miliarde euro în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană).
Structura alocărilor este: 14,248 miliarde euro granturi, 14,935 miliarde euro credite.
Cele 29,2 miliarde euro menționate de oficialii români sunt exprimate în euro la valoarea din 2018, dar plățile se vor face în prețuri curente, adică vor fi mai mari, fiind actualizate cu inflația. În plus, PNRR reprezintă doar o componentă a instrumentului NGEU, sumele alocate României pe celelalte componente urcând valoarea total accesibilă la 32,63 miliarde euro.
Banii urmează să fie transferați statelor membre în tranșe anuale. Cum Comisia Europeană nu a prezentat public până la această dată un calendar al transferurilor către statele membre, Bruegel a făcut acest lucru pentru întreg instrumentul Next Generation EU.
România încă nu a depășit primul obstacol – mai are o săptămână să populeze PNRR cu proiecte fezabile care să acopere întreaga sumă alocată pentru că doar așa poate miza în continuare pe întreaga sumă de 29,2 miliarde.
Odată depășită această barieră (plus cea formală, reprezentată de acordul pe care Consiliul trebuie să îl dea până cel mai târziu în august pe toate cele 27 de planuri naționale) încep alte probleme:
De 2 ori pe an, pentru a avea acces la următoarea tranșă de finanțare, autoritățile naționale trebuie să certifice că fiecare proiect în curs de implementare a atins obiectivele de parcurs asumate prin PNRR. Iar Comisia urmează să valideze concluziile autorităților române înainte să elibereze următoarea tranșă.
Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, România trebuie în paralel să instituie și o serie de reforme.
Mai multe detalii aici
