Există tehnici şi metode specifice fiecărei organizaţii astfel încât creşterea performanţelor să fie pusă în valoarea fiecărui produs realizat.
Conceptul de calitate totală a apărut ca o componentă a managementului organizaţiei performante pe piaţă.
Conceptul are rolul de a focaliza atenţia întregului personal şi a conducătorilor asupra satisfacerii necesităţilor clienţilor, a obiectivelor organizaţiei, dar în aceeaşi măsură cu integrarea calităţii la toate nivelurile.
Se poate astfel remarca că managementul calităţii totale conduce la creşterea rentabilităţii investiţiilor în toate sferele de activitate având ca obiectiv permanent creşterea competitivităţii prin dezvoltarea avantajelor concurenţiale.
Abordarea conceptului de calitate totală aparţine lui Armand Feigenbaum care spunea că “managementul calităţii totale este un sistem de organizare, care permite integrarea ansamblului eforturilor de dezvoltare, menţinere şi ameliorare a calităţii realizate de diferite grupe în întreprindere, astfel încât să se asigure că studiile, comercializarea, fabricarea şi deservirea clientului să fie efectuate la nivelului costului cel mai puţin ridicat, permiţând în acelaşi timp obţinerea satisfacţiei complecte a clientului.”
Afirmaţiile a fost studiate în diferite organizaţii şi s-a ajuns la concluzia ca ameliorarea nivelului calitativ al serviciilor sau produselor trebuiesc realizate cu preţul unor eforturi destul de mari la care nu poate fi negat valaorea timpului consumat.
Se poate observa că cele mai multe reţineri în implementarea acestui concept provin din dificultatea noastră de a ne modifica propriul nostru mod de gândire, dar şi cel de a acţiona în acest sens. Nu trebuie modificate numai acestea, în mod efectiv, trebuiesc modificate comportamentele individuale şi colective, maniera de lucru cât şi raportul faţă de muncă.
Concepţia noastră actuală despre muncă şi producţie este marcată de ultimele decenii, de modelul taylorist, deci ne îngreunează enorm această sarcină de schimbare şi în special introducerea unui nou set de valori.
Odată cu schimbarea stilului şi introducerea conceptului de calitate toatală în organizaţie se schimbă automat sistemul de valori, adică se modifică principiile care ne arată cu adevărat ceea ce suntem pentru organizaţie. De aici se poate observa că fiecare anagajat conştientizează care este rolul său, aspectele care decurg din introducerea conceptului de calitate totală şi care este tradus pentru toţi jucători ca find “zero defecte”.
Sistemul de valori al fiecăruia se traduce prin determinarea comportamentului etic care include: onestitatea, obiectivitatea, integritatea şi încrederea. Aceste valori duc la creşterea performanţei, iar la final se vor vedea calităţi superioare cum ar fi autodepăşirea, creativitate, calitate şi oportunitate. Analiza valori ne arată că ele nu se exclud reciproc ci se compleatează într-un mediu de lucru, care implică autoritate şi acordarea importanţei care se cuvine angajaţilor.
Calitatea totală acordă o importanţă destul de mare încrederii în anagajaţi, acelora care vor lucra foarte bine şi îşi vor îndeplini sarcinile şi promisiunile. Calitatea totală se bazează pe o regulă simplă şi bine pusă în valoare, şi anume “Să nu faci rău cu bună ştiinţă”. Entuziasmul care a fost creat de acest nou concept “calitate totală” sau “zero defecte” ia determinat pe conducători să adopte măsuri din ce în ce mai vizibile care să pună în evidenţă sistemul de valori de care dispune fiecare organizaţie.
Calitatea a câştigat interesul conducătorilor, le-a mobilizat energiile creatoare şi nu în ultimul rând a fost recunoscută ca aport strategic în politica economică. Acest lucru ne demostrează că ameninţările din exteriorul organizaţiei sunt din ce în ce mai vizibile şi puternice ceea ce poate duce la pierderea clienţilor, pierderea unor importante poziţii din piaţă sau creşterea alarmantă a noncaliţăţii producţiei care are ca rezultat final scăderea rezultatelor financiare. Abordarea cu interes a calităţii totale permite fiecăruia să-şi găsească drumul cel mai bun, respectându-şi ritmul şi cadenţa dar şi alegerea metodelor de implicare a anagajaţilor în realizarea calităţii totale. Aceasta se face prin folosirea eficentă a timpului alocat fiecărui produs sau serviciu, acordarea unei atenţii mai mari la detalii, acceptarea schimbării, cooperarea cu ceilalţi angajaţi, conştientizarea nevoi de perfecţionare individuală şi satisfacţia dată de aptitudinile şi abilităţile dobândite.
Procesul este foarte complex, exigent şi care va reuşi să ţeasă o reţea densă de interrelaţii care vor conduce în final la rezultatele aşteptate de management.
Andrei Victor
