Concurenţa între PNL-Cîţu şi PNL-Orban afectează resursele publice ale statului. În dorinţa de a ieşi rapid cu ceva în faţă şi capta bunăvoinţa primarilor, cele două aripi concurente din PNL dau ceasul înapoi, anterior epocii Dragnea, în direcţia practicilor cele mai nefaste de alocări de bani publici din perioada Tăriceanu, încadrată pe indicatorii EFOR drept cea mai clientelară administraţie din istoria post-decembristă a României.
Investiţiile pentru infrastructură locală, direct sau prin intermediul instrumentului nepotrivit al Fondului de Rezervă, sunt reţeta perfectă in 2021 pentru ineficienţă şi corupţie locală. EFOR semnalează că asistăm la un regres al calităţii şi transparenţei guvernării în ce priveşte fondurile pentru administraţia locală.
În acest context am solicitat astăzi coaliției de guvernare să discute următorul PNDL în mod transparent. De asemenea, am transmis o serie de 14 recomandări, care au rezultat din numeroasele analize publicate în ultimii ani pe tema implementării programelor privind investiții locale, achiziții publice și altele și care ar reprezenta un punct de plecare pentru o dezbatere publică reală, în societate, bazată pe date și nu pe interese politice. Programul nu poate fi trecut pe repede înainte doar din motive de campanie internă, mai ales că trebuie pus în contextul mai larg și trebuie integrat strategic cu alte programe precum PNRR sau fondurile structurale.
Guvernul a implementat începând cu 2013 Programul Național de Dezvoltare Locală ca instrument principal pentru dezvoltarea comunităților rurale. Începând cu 2015, programul a finanțat aproximativ 12.000 de proiecte, în mare parte destinate comunelor, care au implementat proiecte de infrastructură rutieră, au realizat lucrări de alimentare cu apă sau de canalizare sau au construit unități de învățământ. Primele două etape au angajat sume de aproape 50 de miliarde de lei, tot atât cât propuneți pentru PNDL 3 sau echivalentul acestuia.
Dacă fondurile de investiții sunt necesare pentru dezvoltarea României, experiența din primele două etape ale PNDL a arătat că acestea au fost aprobate și cheltuite în lipsa unor mecanisme eficiente de transparență și de control. Deciziile de alocare nu au fost transparente, Ministerul Dezvoltării nu a ținut o evidență la zi a proiectelor, iar unele dintre ele s-au pierdut pe drum și sunt prea vechi pentru a putea fi finalizate. De asemenea, implementarea programului a fost marcată de mai multe scandaluri de corupție sau care arată că mecanismele de transparență și integritate trebuie consolidate semnificativ pentru a evita alocările pe criterii politice, achizițiile acordate unor firme apropiate de partidele politice sau implementarea fictivă sau la o calitate redusă a proiectelor.
Mai multe detalii aici
