Suntem din ce in ce mai multi cei care credem ca ieftinirea locului de munca … sau “cost zero pentru locul de munca” asa cum am sustinut in articolele din 4 martie 2009 si din 23 noiembrie 2009 si 28 februarie 2010 … este solutia cea mai eficienta si imediat aplicabila pentru redresarea economiei.
Acum o jumatate de ora la Realitatea TV, Cristian Sima a dat aceeasi solutie: costul locului de munca sa nu depaseasca 2-3 la suta. Pe mine … desi am scris asta demult nu m-a ascultat nimeni. Poate vor asculta de Domnul Sima.
Mai jos aveti linkurile articolelor de care ziceam mai sus.
4 martie 2009
NEVOIA DE A GENERA PREMIZELE UNEI ECONOMII LIBERE SI STABILE SI DE A REMODELA RELATIILE INSTITUTII – SOCIETATE
“Guvernarea trecuta avea in cap si plan sa dea un premiu de 1000 de Euro pentru un loc de munca deschis. Un astfel de premiu nu ar fi fost chiar in spirit liberal. Nici o doctrina economica n-ar fi putut justifica de ce firma x daca angajeaza 100 de someri primeste maine din ban public 100.000 de euro, fie ca afacerea merge fie ca nu. Intr-o economie libera si ancorata in fundamente reale, economic ar fi fost ca locul de munca sa coste 0 (zero) si statul sa se multumeasca doar cu impozitul pe venit, cu redevente, cu TVA-ul, cu veniturile din participatiuni ori pe care le mai are in diferite companii, cu veniturile din accize si cu cele din obligatiuni emise judicios.”
23 noiembrie 2009
ALIANTA CU ROMANII …
“Alianta cu Romanii este una intre alte sintagme zise de Presedintele Traian Basescu, in declaratia din 23 Noiembrie orele 18:30. Un bun inceput al acestei aliante ar fi:
-
Suspendarea de urgenta a impozitului forfetar
- Ieftinirea costurilor legate de locul de munca … cu tot ce implica asta la angajat si angajator”
PENTRU IESIREA DIN CRIZA SPERANTA AUTORITATILOR BANCAR FINANCIARE E TOT LA DUMNEZEU
Principiul Cost Zero Pentru Locul de Munca
Desi e practicat de catre guvernanti, in anumite situatii, temporar si limitat la angajarea somerilor, inca nu e suficient pentru a crea o societate stabila. Nici in Biblie si nici in alte carti de spiritualitate nu sta scris ca autoritatea poate sa ia taxe pe seama activitatii ca atare ori pe seama celor care avand nevoie de lucratori angajeaza si dau o paine celor ce nu au alte resurse decat propria forta de munca si propria pricepere. Taxa e prescrisa asa cum am scris mai sus doar pentru productie.
Ori … asuprirea angajatorilor in Romania a devenit o practica. Nici un guvern nu s-a straduit cu adevarat sa ieftineasca costul locului de munca, in asa fel incat intreprinzatorii sa angajeze cat mai multi oameni si in felul acesta sa creasca puterea de consum a societatii si implicit pe cea de productie. Cand Sfantul Apostol Pavel a spus „cine nu lucreaza sa nu manance” s-a referit la lenesii si iscoditorii care refuzau participarea la lucrarile comunitatii, nicidecum la cei care vor sa munceasca dar nu au unde. Iata textul din Epistola catre Tesaloniceni 3:10-12 : „Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce. Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind. Dar unora ca aceştia le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să muncească în linişte şi să-şi mănânce pâinea lor”. Sfantul Pavel vorbea asa, tocmai avand in minte acest principiu, ca munca nu este taxata si descurajata prin fiscalitate, ci dimpotriva aduce folos, deopotriva celui care o presteaza, celui care o angajeaza si comunitatii in ansamblul ei.
In locul jelaniilor la televizor … ca se practica munca la negru si avem economie subterana … guvernantii ar trebui sa ia masuri adecvate. Chiar daca n-ar lua nici un leu taxa pe locul de munca, tot ar lua 19% din mancarea pe care o consuma cel ce munceste si familia lui. In plus, statul n-ar mai trebui sa plateasca din banul public ajutorul de somaj … adica ar ramane mai multi bani la buget pentru sanatate, educatie, etc.
28 februarie 2010
