Cristian Paun scrie pe blogul sau despre statul social.
“Proprietatea privata devine tot mai mult o gluma amara intr-o societate concentrata sistematic pe redistribuirea veniturilor si pe reducerea pe criterii arbitrare a inegalitatilor intre membrii societatii. Saracia este o preocupare intensa pentru ingineri sociali care nu au cautat niciodata sa dea de munca celor pe care pretind ca ii protejeaza, nu au cautat niciodata sa puna la punct un mecanism privat de ajutorare al saracilor sau nici macar nu se chinuie sa inteleaga cauza reala a saraciei. Mimand grija pentru cei saraci, inginerii sociali esueaza lamentabil in a rezolva saracia prin redistribuire de resurse. Incapabili sa inteleaga consecintele directe ale redistributionismului de resurse (cei care primesc vor cere mai mult complacandu-se in saracie, cei de la care se extrag resursele vor deveni tot mai putin interesati sa produca aceste resurse), inginerii sociali continua sa sminteasca prin deciziile lor si prin iluziile pe care le propun drept panaceu la saracie.
Ultima gaselnita intr-un stat puternic social (Italia) este legalizarea furtului de alimente de catre cei saraci din magazine. Decizia justitiei italiene impotriva proprietarului unui magazin de alimente victima a furtului de alimente in valoare de 4,5 Euro de catre Roman Ostriakov (un emigrant de origine ucraineana) este complet aberanta si generatoare de mari semne de intrebare (vezi aicistirea). Instanta a stabilit practic ca cei foarte saraci, care nu au nicio sursa de venit pot intra, pur si simplu, in orice magazin de alimente si se pot alimenta dupa bunul plac cu ce doresc ei fara ca proprietarul alimentelor sa poata sa il intrebe de sanatate. Dimpotriva, ar trebui chiar sa il imbie cu niscaiva oferte sau sa-i indice anumite raioane care il pot satura mai bine. Intr-o Europa asediata sistematic de cohorte de emigranti potential abonati la acest gen de actiuni, decizia Italiei este generatoare de frisoane. Oare inginerii sociali s-au intrebat, in momentul in care au decis aceasta aberatie, ce e in sufletul detinatorului de magazin alimentar? S-au gandit care va fi efectul direct si rapid al unei astfel de legi: mai multi ”saraci” care se vor servi direct din alimentara fara sa fie deranjati si mai putine magazine alimentare dispuse sa finanteze astfel de comportamente? Eu cred ca nu.”
Citeste continuarea articolului pe blog
