O proiectie neasteptat de urata despre viitorul economic al unor tari est-europene care altminteri n-au niciun motiv sa fie amenintate de vreo recesiune tocmai a aparut in raportul pe luna martie despre tarile emergente al Crédit Agricole, cea mai mare banca de retail din Franta.
Textul remarca ratele mari ale cresterii economice din Europa Centrala si de Est in toate trimestrele anului trecut, de peste 3-4% (Ungaria, Estonia, Lituania, Bulgaria, Slovacia, Croatia) si chiar 5-6% (Romania, Letonia, Slovenia, Polonia, Cehia, Estonia), fata de o medie a UE sub 3%, sustinuta de exporturile catre zona euro, de consumul intern si de investitii facilitate de fondurile europene structurale si de coeziune, care le-au dat acestor guverne posibilitatea de a investi sustinut fara a afecta prea tare nivelul datoriei publice.
Raportat la urmatorul plan bugetar multianual al UE (2021-2027), sustin analistii bancii franceze, tarile din zona vor avea insa de facut „o optiune strategica – sa decida daca prefera pragmatismul economic si continua sa beneficieze de generozitatea finantarilor UE sau daca vor sa se lipseasca de o parte din aceasta asistenta si sa mentina regimul politic pe care il creeaza acum, cu subminarea domniei legii si a institutiilor in folosul unei mai mari autoritati si suveranitati nationale”.
In primul caz, prevede raportul, ar trebui sa vedem o continuare a politicii de investitii si o imbunatatire a infrastructurii; in al doilea caz, sunt motive de ingrijorare ca va avea loc o reducere a investitiillor publice sau o crestere a datoriei publice care ar ameninta profilul de risc de tara. Scaderea investitiilor, mai zic analistii, va afecta potentialul de crestere economica, posibil si investitiile straine directe; pentru Polonia, de pilda, contributia la buget a fondurilor structurale de dezvoltare inseamna acum 2-3% din PIB anual.
Mai multe detalii aici
