Cum să evităm transformarea pandemie COVID-19 în “pandemie economică”

alin-andries.jpg

În timp ce pandemia COVID-19 generată de virusul SARS-CoV-2 se extinde la nivel global, autorităţile încă se “luptă” să înţeleagă modul de propagare şi să identifice cele mai eficiente modalităţi de gestionare ale epidemiei.

În ultimele săptămâni autorităţile din întreaga lume au luat măsuri drastice pentru a minimiza consecinţele coronavirusului asupra sănătăţii şi vieţii populaţiei. Din nefericire, s-a dovedit că virusul este la fel de contagios din perspectivă economică precum este şi din perspectivă medicală. Restricţiilor stricte impuse la nivel naţional şi internaţional (carantină individuală sau colectivă, munca de acasă, restricţii de circulaţie, închiderea şcolilor, a restaurantelor etc.) s-au dovedit a fi cele mai eficiente măsuri de atenuare a ritmului de răspândire a virusului, dar din păcate au un impact major şi dramatic asupra populaţiei şi economiei. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estimează că închidere anumitor sectoare de activitate poate genera o reducere a Produsului Intern Brut mediu între 15 şi 35%, scăderea economică depinzând de cât de lungă va fi perioada în care vor fi active aceste măsuri, precum şi de nivelul de dezvoltare a economiei.

Astfel, recesiunea globală pare inevitabilă şi întrebarea nu mai este dacă ne va afecta, ci cât de mult şi pentru ce perioadă. Dacă pe termen scurt prioritar pentru autorităţi este reducerea numărului persoanelor infectate şi a victimelor, pe termen mediu autorităţile trebuie să anticipeze şi să adopte măsuri care să reducă efectele crizei economice generate de pandemie. Ideal ar fi ca măsurile de gestionare şi combatere a crizei de sănătate, care sunt prioritare, să stea la baza recuperării efectelor crizei economice şi să fie însoţite de un set de măsuri economice.

În primul rând, autorităţile ar trebui să sprijine administrativ şi financiar redirecţionarea capacităţilor productive existente pentru a depăşi deficienţele în creştere de echipamente şi servicii necesare pentru a răspunde eficient la pandemie. Este primordial ca guvernul să finanţeze producţia internă de măşti şi materiale de protecţie, ventilatoare, precum şi dotarea cu echipamente, consumabile şi personal a spitalelor existente, dar şi construcţia de spitale noi (precum spitalele militare construite în Bucureşti şi Constanţa) sau conversia unor structurilor existente. În România s-a dovedit că este absolut necesar angajarea de personal medical suplimentar, precum şi instruirea corespunzătoare a personalului.

Al doilea set de măsuri trebuie să se refere la menţinerea proviziilor indispensabile populaţiei, în special hrană, medicamente şi combustibil. Această problemă este una duală, în primul rând trebuie asigurată producţia şi disponibilitatea acestor bunuri în magazine şi farmacii, precum şi asigurarea că populaţia are mijloacele de plată necesare achiziţionării acestora. Astfel, este necesară sprijinirea firmelor pentru a putea continua să furnizeze bunuri şi servicii esenţiale, în special facilitarea accesului acestor firme la surse de finanţare şi lichidităţi. La fel cum din perspectivă medicală este acordată o atenţie deosebită grupelor de risc (persoane în vârstă sau persoane cu alte afecţiuni cronice), la fel şi din perspectivă economică trebuie acordată o atenţie deosebită asigurării unor mijloace suficiente pentru achiziţionarea acestor bunuri şi servicii de către persoanele din grupurile sociale vulnerabile, dar şi a persoanelor afectate direct de restricţiile impuse de autorităţi.

Al treilea set de măsuri trebuie să se refere la pregătirea “terenului” pentru repornirea economiei atunci când criza medicală va fi rezolvată. Astfel, vor fi necesare măsuri care să determine atât creşterea ofertei de bunuri şi servicii, cât şi creşterea cererii agregate.

Până în prezent, Banca Naţională a României a adoptat un set de măsuri de politică monetară şi macroprudenţială pentru a asigura băncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de lichidităţi pentru bancomat, precum şi buna funcţionare a sistemelor de plăţi şi de decontare. Guvernul României a anunţat de asemenea un set de măsuri prin care să sprijine populaţia şi firmele aflate în dificultate, printre care cele mai importante fiind suportarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiei de care beneficiază salariaţii pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii, posibilitatea amânării ratelor la bancă până la o perioadă de 9 luni şi acordarea de garanţii de stat pentru creditele contractate de firme.

Criza generată de pandemia COVID 19 este diferită de criza din 2008 care a fost declanşată pe pieţele financiare din cauza ineficienţei sistemelor de guvernanţă, astfel în vederea reducerii efectelor acestei crize va fi nevoie ca autorităţile naţionale, dar şi cele europene să adopte măsuri neconvenţionale. Amploarea acestor măsuri va depinde de amploarea crizei de sănătate.

Autor: Alin Andrieș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.