Șocul din piața energiei nu doar că va duce inflația la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, ci va însemna și că 2021 va fi primul an din ultimii zece în care rata inflației va depăși creșterea salarială medie. Scăderea puterii de cumpărare va fi resimțită mai acut decât oricând din 2011 încoace. Și totul se întâmplă într-un moment în care ponderea lichidităților în economie (adică banii cei mai vulnerabili în fața inflației) se află la o cotă-record: peste 70% din masa monetară a României este astăzi lichidă.
Non-explicația seacă „furtună perfectă” își face tot mai des loc în titluri de presă din întreaga lume, în încercarea analiștilor de a explica avansul galopant al inflației la nivel mondial. Scumpirea din energie, resimțită la scară globală, este principalul factor din spatele inflației. În termeni economici, astfel de oscilații violente sunt catalogate drept „șocuri”. Faptul că șocul energetic se suprapune pe o perioadă de consum în creștere nu poate decât să amplifice tendința.
Totuși, criza neprevăzută din energie nu este singura forță din spatele inflației. O bună parte dintre analiști o aseamănă acum mai degrabă cu o scânteie care a acutizat dezechilibre sistemice vechi. Pe scurt, este posibil ca politicile monetare pe care au pariat marile puteri în ultimii zece ani, după criza economică precedentă, să se deconteze acum în inflație, încetinirea ritmului de revenire economică și, în cazuri extreme, să ducă la recesiune.
Mai multe detalii aici
