De prin OG 34 adunate… (1)

sau „Achizitii publice: Ofertele cu pret neobisnuit de scazut vor fi considerate inacceptabile”

Cati dintre noi nu am citit aceste titluri cu mai putin in urma de o luna? Imediat dupa publicarea HG 834/2009, „piata” a fost inundata de astfel de articole tendetioase, cu text incomplet si insuficient in ceea ce priveste calitatea informatiei prezentate. Pentru aceia care nu sunt instruiti in domeniul achizitiilor publice si poate chiar si pentru cei ce nu au timp sa cerceteze ulterior in amanunt, un astfel de titlu invita la interpretari subiective.

La o citire rapida a unui text neprezentand detaliat contextul, cititorul poate trage o concluzie gresita: legiuitorul, oricum presat de cele 20 de zile in care are obligatia de a stabili oferta castigatoare, poate crea conjunctura declararii (cel putin) unei oferte (cele cu pret scazut) ca inaceptabile, favorizand astfel reducerea numarului de oferte acceptabile si conforme, si usurand in mod evident munca comisiei de evaluare.

Pe cand, normele de aplicare a OUG 34/2006 respectiv HG 925/2006 explica in detaliu contextul, procedura si modul in care o oferta este declarata inacceptabila ca urmare a unui pret neobisnuit de scazut.

Art. 361 „(…) o oferta prezinta un pret neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat atunci cand pretul ofertat, fata TVA, reprezinta mai putin de 85% din valoarea estimata a contractului respectiv sau, in cazul in care in procedura de atribuire sunt cel putin 5 oferte care nu se afla in situatiile prevazute la art 36 alin (1) lit a)-e) si alin (2), atunci cand pretul ofertat reprezinta mai putin de 85% din media aritmetica a ofertelor respective”.

Autoritatea contractanta este obligata la constatarea oricarei din situatiile de mai sus de a solicita ofertantului in scris orice precizari ce pot aduce justificari pentru pretul ofertat. Mentionez cu titlul de exemplu precizarile privitoare la fundamentarea economica de formare a pretului (am profit sau merg in pierdere?), nerespectarea dispozitiilor privitoare la protectia muncii (ofer echipamente de protectie personalului de pe santier, sau fac economii fara el?, folosesc un echipament uzat moral si fizic, ori investesc in unul nou), solutiile tehnice adoptate si/ sau orice conditi deosebit de favorabile (am sediul chiar la locatia proiectului si economisesc costurile cu transportul; angajez proiectanti din afara capitalei; etc.).

Numai atunci cand informatiile furnizate de catre ofertant nu justifica pretul aparent de scazut, autoritatea contractanta este indreptatita sa declare oferta ca fiind inacceptabila.

Aceasta este o tentativa de a curata piata de acele firme (nu chiar putine la numar) ce s-au prezentat la licitatii in ultimul an cu pret de dumping, in unele cazuri ajungand chiar la mai putin de 50% din valoarea estimata a contractului. Ori, nu se mai poate (cel putin teoretic la nivel de piesa legislativa) ca o companie sa castige un proiect mergand pe pierdere, urmand ca in cateva luni fie sa intampine probleme de cash-flow si sa piarda expertii cheie, ori sa furnizeze livrabile slab calitativ.

De asemenea, aceste modificari permit companiilor care investesc in calitatea serviciilor sa isi cuantifice riscurile (valutare, inflatie, schimbarea unui expert, refacerea unui livrabil, TVA nerecuperabil) in bugetul proiectului, si astfel sa obtina rezultate sustenabile si replicabile.

Dincolo de orice comentariu, initiativa legiuitorului de a defini acest criteriu de atribuire ramane laudabila. Mai presus de orice interpretari, reprezinta un pas in clarificarea unor aspecte inca ambigue ale legislatiei romanesti a achizitiilor publice. Normalizeaza procesul de licitatie si permite companiilor serioase sa concureze in conditii echitabile.

Florina Vlad

Florina Vlad

Ma numesc Florina si lucrez in consultanta de mai bine de 3 ani. Poate ca primul lucru pe care l-am invatat lucrand intr-o firma alta decat una domestica a fost ca… „assumptions are the mother of all mistakes”’ sau, in alte cuvinte, „failing to plan is planning to fail”. Ce am facut pana am ajuns aici? Am terminat ASE-ul in anul 2000 si m-am angajat la primarie in urma renumitului concurs al Dlui Basescu, primul (si poate singurul) de amploare mare dupa care aproape toata lumea a intrat „pe bune”. In timpul facultatii imi doream foarte mult „sa ma fac” inspector la primarie, ceea ce s-a si intamplat. Dupa patru ani a urmat demisia de placere (poate chiar „revengeful”). Aveam o idee vaga despre ce inseamna UE si auzisem de notiunea de „proiecte europene”. Atunci mi-am dorit sa ajung consultant. Am plecat la un master in Olanda pe teme de „Managementul infrastructurii de mediu”, fara sa am o idee despre ce urmeaza sa studiez. A fost un an frumos, poate cel mai frumos, in care la aproape 30 de ani am retrait viata de student. Sansa mea cea mai mare au fost cateva cuvinte schimbate intr-un aeroport si atat – nici un „follow-up” pana cand… La doua zile dupa ce m-am intors acasa, am fost sunata si mi s-a oferit un job de „asistent manager”. Si asa au inceput anii de ‘consultant’. Aici imi voi impartasi opiniile cu privire la unele aspecte practice ale muncii mele: finantari europene, licitatii, proceduri de evaluare, management de proiect, relatii cu clienti/ beneficiari, precum si alte lucruri marunte ‘cu impact’. Imi doresc sa va placa.

6 Replies to “De prin OG 34 adunate… (1)”

  1. emmorel spune:

    Dupa un an de experienta, care este parerea voastra?
    In domeniule serviciilor (Asistanta Tehnica, proiectare, supervizare…) Au venit mai multe oferte sub 65%, nu numai sub 85%. Eu consider ca comentarul despre firme cu expertiza propria e valabila pana la 75-80% dar mai jos nu se poate. Si in situatia actuala nu cunosc nici-un proiect in care ofertele sub 75% s-au implementat bine fara cerere de act aditional.
    Din pacate legislatia nu a schimbat nimic. Sunt de acord ca situatia in care experti sunt angajatii proprii ajuta dar care firma are toata expertiza in-house?
    Am vazut mai multe cazuri in ultimul an: un sef de proiect adjunct care este si Inginer rezident si expert pe achizitie (fara crestere a numarul de zile) pentru ca nu sunt bani pentru un alt expert. Experti care nu sunt platit 100% sub pretextul ca rapoartele lor nu au fost acceptate de catre Autoritate contractanta (si nu s-a discutat acest fapt niciodata). Rapoarte care au fost „furate” si folosite pentru restul proiectului de catre angajati consultantului.
    Sincer nu cunosc nici-un caz in care s-a implementat bine un proiect cu oferta sub 80%.
    Sper ca termeni de referinta vor fi mai buni si mai precisi pentru a permite o evaluare corecta. Asta va schimba vioata noastra. Succes in continuare in activitatea dvs.

  2. abis spune:

    asta-i nimic pe linga celelalte modificari ale legii achizitiilor. parerea mea ca s-au relaxat mult prea tare achizitiile.

  3. melania coman spune:

    Toate bune si fericite, fratilor, da’ ati vazut cum arata licitatiile pe evaluare de propuneri de proiecte?
    Daca la elaborare de propuneri se vine cu discount 50%, la evaluare se vine cu 40%…

    Intrebare… Cum vreti sa facem absorbtie pe FS daca venim sa dam discounturi de 50%???

  4. florinavlad spune:

    Nu neaparat. O sa va dau un exemplu concret: la o licitatie pentru un intocmirea unei aplicatii de finantare si a tuturor documentatiilor aferente s-a prezentat (si a castigat) o firma care avea oferta financiara mai putin de 50% din bugetul estimat.

    Diferenta a constituit-o faptul ca toti expertii propusi in cadrul ofertei erau angajati proprii. Astfel, ai o persoana care este calificata pe strategii de dezvoltare locala, si careia ii dai un salariu lunar de 1000 euro.

    In celalalt caz, firma competitoare care nu are angajat un expert pe dezvoltare locala trebuie sa il contracteze de pe piata, la un tarif cu mult mai mare decat salariul anterior. Un buget sub 85% din bugetul estimat nu inseamna neaparat pret de dumping, si nici servici slabe. Poate insemna, cum am spus mai sus, ca firma in cauza prezinta o conditie favorabila.

    Aici intra in jos autoritatea contractanta care verifica si emite o decizie.

  5. Ungureanu Ciprian spune:

    Daca o firma raspunde cerintelor din caietul de sarcini si totusi are pretul cu mai mult de 25% sub pretul celorlalti competitori, sigur trebuie sa te astepti ca firma respectiva sa execute lucrari slab-calitative, sa nu se incadreze in termenele stabilite prin caietul de sarcini, sa aiba muncitori fara carte de munca, sa umble cu anumite improvizatii, sa ai surprize din partea acesteia. De aceea, pentru astfel de cazuri, era obligatoriu sa soliciti date suplimentare inainte de a semna orbeste un astfel de contract. Acum, ne ajuta legea.

  6. Mihaila Raul spune:

    Aveti dreptate. Si printre furnizori sunt o multime de smecheri. la lucrari m-am confruntat cu situatia in care veneau cu oferte de 70% din pret si ulterior cereau act aditional de marire cu 50% a pretului. La bunuri mi-au venit cu oferte la jumatate din pretul de pe piata. Daca ofera o placa de rigips, sa zicem, cu 5 lei, cand ea costa 10 lei la orice magazin, legea ne permite sa le cerem o dovada (factura) ca o au la pretul respectiv. (in majoritatea cazurilor nu sunt fabricanti).
    Cred ca este extrem de important si dificil sa se faca caiete de sarcini cu specificatii tehnice beton care sa elimine acesti impostori. Altfel, primesti detergent cu 5 lei kg, detergent care de fapt nu spala nimic.

Dă-i un răspuns lui emmorel Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top