Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni (I)

Autor Gratian Mihailescu, Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene

Romania moare de foame cu banii in buzunar. Romania pare sa traiasca o drama absurda: dispune de resurse pentru diferite tipuri de investitii, dar nu este in masura sa profite de ele (Raport anual SAR – 2011, pag. 27, elaborat de Valentin Ariton). UE a alocat pentru Romania, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala 20 de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Conform surselor Comisiei Europene, Romania a reusit sa utilizeze, dupa 5 ani de la aderare, doar 9% din suma.

Institutiile internationale, societatea civila si sectorul bancar critica dur lipsa de reactie a guvernantilor romani, cu privire la slaba rata de absorbtie a fondurilor europene. Zilele trecute se anunta sistarea platilor de la Brussels pentru POSDRU, dupa ce anul trecut s-a intamplat acelasi lucru cu POR. Slaba rata a capacitatii de absorbtie si problemele cu care se confrunta Romania tin poate mai mult de mentalitatea noastra ca natiune, de cultura si apoi de cadrul institutional si de actorii implicati.

In ultimii ani aceasta rata scazuta de absorbtie a fondurilor europene a atras critici de la organisme internationale cum ar fi Comisia Europeana si Banca Mondiala, pe de o parte, si pe de alta parte, de la societatea civila romaneasca, toti aratand cu degetul spre guvernul roman, invinuindu-l pentru gestionarea incorecta a banilor europeni.

„Comisia Europeana este foarte ingrijorata din cauza absorbtiei financiare foarte scazuta a fondurilor structurale si de coeziune in Romania” sublinia presedintele Comisiei Europene, intr-un document oficial trimis anul trecut in iunie, prim-ministrului de atunci Emil Boc. Procentele prezentate de catre expertii europeni erau mult mai mici decat cele prezentate de  institutiile romanesti.

„Bucuresti a absorbit doar 3,4% din 20 miliarde de euro alocate de UE pentru 2007-2013„, a spus Ton Van Lierop, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru politica regionala, Johannes Hahn. Problemele Romaniei sunt „de sistem” a explicat pentru HotNews.ro oficialii de la Bruxelles si sunt legate de coruptie, legislatie, incompetenta, lipsa de eficienta in management si a autoritatilor de control, birocratia si conflicte de interese. Expertii Bacii Mondiale considera ca birocratia excesiva este unul dintre principalele obstacole in calea unei absorbtii eficiente. Aceasta problema este ridicata de beneficiari, care pretind ca termenele de evaluare ale dosarelor de catre personalul autoritatilor sunt prea lungi.

Beneficiarii recunosc ca capacitatea limitata de a co-finantare a proiectelor si lipsa de experienta in pregatirea acestor proiecte (in special sectiunile financiare si tehnice) este un impediment serios pentru a accesa fondurile UE.

Un raport publicat la inceputul lunii iulie 2011 de Institutul de Politici Publice a subliniat rata foarte scazuta de absorbtie a fondurilor europene alocate pentru dezvoltare, bani care ar trebui sa contribuie la reducerea decalajelor dintre Romania si alte tari europene. Raportul a criticat „lipsa cronica de transparenta de catre autoritatile in gestionarea acestor fonduri.” Bancherii subliniaza faptul ca Romania ar fi atras mai multi bani europeni daca exista o mai buna coordonare intre institutiile implicate. Reprezentanti ai sectorului bancar considera ca dezvoltarea  unei voci comune poate duce la o crestere a absorbtiei. Altfel, fara o corelatie directa intre institutiile implicate – banci, firme de consultanta, guvern si oameni de afaceri – tara risca sa piarda banii UE.

In urma acestor critici si a procesului de absorbtie scazut, guvernul roman infiinteaza un minister al fondurilor europene, in septembrie 2011, condus de Ludovic Orban, fost comisar european. Principalul obiectiv al ministerului este accelerarea utilizarii fondurilor europene. Un alt subiect discutat de cei mai multi politicieni este procesul de descentralizare administrativa; eliminarea a 42 de unitati administrative, care ar trebui sa fie transformate in 8 regiuni mari, regiunile NUTS II din Romania.

Dar, in acest proces, intreaga clasa politica va pierde beneficiile pe care le au in acest moment. Comasarea unitatilor administrative va face ca politicienii care au o anumita influenta intr-o anumita zona, sa-si piarda influenta. Si pierderea influentei intr-o anumita zona are un impact indirect asupra partidelor politice si viitoarelor voturi. Descentralizarea si regionalizarea ar putea fi un instrument pentru o mai buna absorbtie a fondurilor UE.

Dar va fi foarte dificil, pentru ca politicienii vor trebui sa puna interesele cetatenilor mai presus de interesele partidelor politice si acest lucru este greu de crezut ca se va intampla. Persoanele care au o putere politica nu se pot angaja sa nu o foloseasca in interesul lor, si aceasta problema creeaza o inseparabilitatea intre eficienta si distributie. In 2008, Romania a fost din nou evaluata de catre Transparency International printre natiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Perceptie a Coruptiei, de 3,8, ceea ce inseamna ca tara are o problema grava a coruptiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenti romani considera coruptia o problema majora in tara lor. Asupra problemei coruptiei o sa revin intr-un articol ulterior.

Majoritatea noilor state membre din UE au intampinat dificultati in absorbtia fondurilor structurale in primii ani dupa aderare, in principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autoritatilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finantarea proiectelor, din cauza  capacitatii reduse a administratiei centrale si locale, din cauza lipsei de cooperare inter-institutionala, din cauza esecului parteneriatului public-privat sau a capacitatii limitate a resurselor umane. Coruptia larg raspandita in sectorul guvernamental si privat, si birocratia excesiva sunt inca doi factori care impiedica capacitatea de absorbtie. in urmatoarele articole voi analiza factorii care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor UE. Articolul va continua pe viitor sa analizeze unii dintre factorii care duc la o rata mica de absorbtie in Romania:

1. Lipsa de Resurse Umane
2. Birocratie excesiva
3. Legislatie slaba
4. Neconcordanta intre proiectele finantate si obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare (PND) si preluate de catre Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)
5. Lipsa de reprezentante romanesti in capitala europeana, pentru crearea de retele si lobby, precum si pentru participarea in proiecte europene
6. Coruptia si politizarea excesiva a fondurilor europene

Majoritatea noilor state membre ale UE au intampinat dificultati in absorbtia fondurilor structurale in primii ani dupa aderare, in principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autoritatilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finantarea proiectelor, din cauza capacitatii reduse a administratiei centrale si locale, din cauza lipsei de cooperare inter-institutionala, din cauza esecului parteneriatului public-privat si a capacitatii limitate a resurselor umane.

1. Lipsa de resurse umane

Una dintre cauzele majore a ratei scazute de absorbtie a fondurilor europene este legata de lipsa de resurse umane din partea celor care aplica (beneficiari) si ofertei (ale autoritatilor de management). Pentru a avea succes in procesul de absorbtie, este necesar ca personalul care face parte din procesul de management (autoritati locale, regionale si nationale) sa fie expermintat, calificat si motivat. Exista o capacitate limitata a autoritatilor centrale si locale de a identifica si de a stabili prioritatile de expertiza; beneficiarii si autoritatiile de management nu au stiut cum sa foloseasca cu exigenta si eficienta asistenta technica pentru pregatirea de aplicatii pentru proiecte, mai ales in cazul proiectelor majore.

Un alt factor care impidica capacitatea de absorbtie este venitul expertilor din cadrul ministerelor, din cadrul agentiilor regionale sau din cadrul primariilor sau consililor judetene; pentru administratia publica este foarte greu sa motiveze functionarii publici sa aplice pentru proiecte de mii si sute de mii de euro atunci cand venitul lor lunar nu depaseste cateva sute de euro. Pe de alta parte, acesti functionari publici, nu au expertiza necesara pentru a scrie astfel de proiecte. Si in cazul in care au cunostinte si expertiza, ei prefera sa schimbe sectoarele, de la public la privat, pentru ca guvernul roman nu este in masura sa-i motiveze suficient. in sectorul privat, chiar daca expertii exista si companiile de consultanta pot scrie proiecte de succes, antreprenorii sunt reticenti la fondurile europene, mai ales in zonele mai slab dezvoltate ale Romaniei. Din cauza birocratiei, a partii de co-finantare si a controalelor stricte, antreprenorii nu se inghesuie sa  aplice pentru fonduri, preferand sa isi dezvolte afacerile in alte moduri.

Aceleasi probleme de resurse umane se gasesc in multe dintre  ministere, care functioneaza ca si autoritati de management pentru majoritatea programelor operationale. O problema comuna pentru majoritatea noilor state membre este abilitatea de a recruta si retine oameni cu studii superioare, cu un background puternic in finante, drept sau economie. Capacitatea depinde de atractivitatea guvernului ca angajator. Nu exista personal calificat si motivat pentru a evalua proiectele depuse, care in unele axe prioritare, depaseste cu mult numarul de proiecte care ar trebui sa fie aprobate. In cele mai multe din programele operationale, numarul de potentiali beneficiari (deponentii) este de trei ori mai mare decat bugetul aprobat pentru o axa prioritara specifica pentru o lansare specifica de apel, ceea ce inseamna ca calitatea proiectelor este foarte slaba. Chiar si asa, functionarii publici din ministere trebuie sa evalueze intregul proiect depus, si acest lucru cauzeaza intarzieri.

Potrivit unui raport elaborat de Societatea Academica Romana, managementul de gestionare al resurselor umane din administratia publica ar trebui sa fie reproiectat: solutii inovatoare trebuie sa fie gasite pentru a pastra personalul calificat si pentru a opri fluctuatiile acestora. Banii nu sunt principalul motiv pentru care oamenii sunt motivati, responsabilizarea acestora, impreuna cu puterea de a decide si un mediu de lucru mai bun sunt la fel de importante.

Consolidarea capacitatii administrative, incluzand pregatirea personalului calificat si evitarea fluctuatiilor de angajati in sistem, atat la nivelul ministerelor de resort cat si agentiilor de dezvoltare regionala este una dintre recomandarile facute de G. Georgescu, cercetator senior la Institutul de Economie Nationala, in lucrarea sa „Factori care determina cresterea a capacitatii de absorbtie a fondurilor UE in Romania„.

2. Birocratia excesiva

Birocratia este un alt factor care impiedica cheltuirea eficienta a fondurilor europene. Birocratia apare pe de o parte, din cauza ineficientei din administratia publica (o mostenire de la sistemul  comunist anterior), si pe de alta parte, din cauza procesului complicat de aplicatie pentru a primi bani europeni: multitudinea documentelor si permiselor necesare. Procedurile birocratice excesive, care sunt efectuate de catre solicitanti, in cererea de finantare, in procesul de incheiere a contractelor si in timpul dezvoltarii contractelor ar trebui sa fie simplificate. Excesul de birocratie foarte mare duce la intarzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt cerute de regulamentele Comisiei, dar altele pot fi, si trebuie sa fie modificate prin decizii ale autoritatilor publice din Romania.

Fondurile sunt administrate de catre autoritatile publice si succesul lor este o chestiune de reforma a birocratiei (Raport anual SAR – 2011, pag. 29, elaborat de Valentin Ariton). Sistemul public romanesc, cu radacini puternice comuniste care domina de  jumatate de secol, se confrunta in continuare cu probleme in delimitarea granitelor intre politica si administratie. O mai mare transparenta prin furnizarea de informatii exhaustive si eliminarea birocratiei excesive (generatoare de coruptie), sunt factori importanti care trebuie sa fie  realizati. Birocratia duce la o capacitate administrativa redusa, care are doua aspecte: in primul rand de resurse umane, traduse prin intermediul personalului, a competentelor insuficiente si a problemelor de recrutare (de obicei de natura politica) si a doua de management orizontal, tradus printr-o coordonare slaba si adaptare slaba la nevoile principalele ale partilor implicate in procesul de absorbtie.

Pe langa transparenta si depolitizarea administratiei publice, o stabilizare a normelor si a legislatiei care sa conduca la accesul fondurilor europene este necesara in scopul de a elimina birocratia. Stabilizare normelor care reglementeaza accesul la fondurile structurale, in special a cerintelor din ghidul solicitantului, evitand corectiile suplimentare care intarzie procesul de aprobare a proiectelor eligibile, sunt masuri care trebuie luate pentru a accelera procesul de absorbtie.

va continua