continuarea articolului Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni – partea I
continuarea articolului Drama absurda a Romaniei-incapacitatea de a folosi banii europeni – partea II
Autor Gratian Mihailescu, Consultant Dezvoltare Regionala & Afaceri Europene
6. Fenomenul de coruptie
Coruptia si politizarea excesiva a administratiei publice locale, regionale si nationale este, probabil, unul dintre cei mai importanti factori care impiedica capacitatea de absorbtie a fondurilor UE, in Romania.
Ton Van Lierop, purtator de cuvant al Comisiei Europene, al directoratului de Politici Regionale spunea ca problemele Romaniei sunt sitematice si sunt legate de coruptie, legislatie, incompetenta, lipsa de eficienta in management si a autoritatilor de control, birocratie si conflictele de interese.
Intr-un raport de tara intocmit de Transparency International in 2011 este evidentiat faptul ca actorii internationali sunt ingrijorati de riscul care a aparut, in legatura dintre sectorul public si cel privat din cauza vulnerabilitatiilor legislative. De asemenea, in acelasi studiu se subliniaza ca coruptia este unul dintre principalele obstacole ale dezvoltarii economice romanesti si ca autoritatiile care se ocupa de acest fenomen au un impact limitat asupra rezolvarii problemelor, probabil din cauza influentei politice.
Coruptia, fenomen ce influenteaza capacitatea de absorbtie a fondurilor, se manifesta prin trei aspecte:
a) Prefecti, subprefecti, sefi de agentii si institutii guvernamentale sunt numiti de la centru pe criterii politice. Este un sistem din care se hraneste clientelismul politic de tip neofanariot si care pedepseste competenta, corectitudinea si profesionalismul. Din cauza acestor numiri politice si a angajarilor in sistemul public bazate pe „pile” sistemul public nu este eficient.
b) Alocarea de fonduri pe criterii strict politice, in functie de culoarea carnetului de partid al primarului, presedintelui de consiliu judetean, ca rasplata si argument electoral, si ca pedeapsa pentru alesii opozitiei, sau ca metoda de santaj pentru a forta migratia demnitarilor opozitiei la partidul de guvernamant.
c) Forma cea mai vizibila a coruptiei este cea de abuz in serviciu public de catre functionarii publici. Alocarea de fonduri publice este adesea insotita de „spaga”, o suma de bani care este platita in schimbul obtinerii unor contracte.
Coruptia reprezinta un factor de nedreptate sociala, care mentine si contribuie la cresterea saraciei si care afecteaza negativ dezvoltarea economica. Actele de coruptie au un impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale, distrugand beneficiile potentiale ale economiei libere de piata si inhiba abilitatea agentiilor de stat de a le preveni si combate. Imaginea de astazi a Romaniei ofera o societate in care coruptia se desfasoara la toate nivelele sociale si in care este implicat sectorul public si privat. Institutiile (educatie, sanatate, administratie judiciara, publice locale sau centrale), sunt afectate din plin de acest fenomen inradacinat practic in obiceiurile romanilor. In 2011, Romania a fost din nou evaluata de catre Transparency International printre natiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Perceptie al Coruptiei, de 3,6 ceea ce inseamna ca tara are o problema grava a coruptiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenti romani considera coruptia o problema majora in tara lor. Cauza principala a coruptiei din Romania este morala si nu este cauzata de nivelul de trai scazut sau de saracie.
Intr-un interviu realizat de Romania Curata, psihologul si antropologul Aurora Liiceanu sustine faptul ca „fenomenul este o componenta antropologica sau culturala foarte puternica, in sensul ca la noi exista o traditie a mitei”. Mita, bacsisul, relatiile, plicul si pilele sunt forme de coruptie larg raspandite in societatea in care traim. Traficul de influenta reprezinta un fenomen de coruptie, care persista indiferent de venitul sau statutul persoanei care il exercita, deoarece e o problema de mentalitate, problema coruptiei fiind asa de inradacinata, incat, devine un lucru normal cu care ne-am obisnuit. Exploatarea unei pozitii, conflictul de interese si nepotismul sunt alte forme de coruptie, iar oamenii nu realizeaza impactul negativ pe care il au asupra tinerilor, reducandu-le capacitatea de adaptare la mediul inconjurator.
Un alt tip de coruptie dezvoltat in Romania este cel realizat de „baronii locali” – persoane care ocupa pozitii importante la nivel economic local, si au relatii bune cu politicul, obtinand controlul asupra resurselor locale cu ajutorul acestora. In unele cazuri, „baronii locali” sunt liderii politici ai judetelor.
6.1.Coruptia in Parlamentul Romaniei
In februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul Romania Libera, a trimis mesaje SMS la toti cei 460 de romani membrii ai parlamentului, pretinzand a fi un om de afaceri care reprezinta un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste sa faca afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului roman, au raspuns intr-un mod pozitiv, chiar daca legea le interzice sa se implice in activitati economice. Lista celor care au raspuns pozitiv o puteti gasi aici.
Cel mai rapid raspuns, din momentul trimiterii mesajului, a fost a lui socialistul Robert Negoita, care a sunat la un minut de la trimiterea SMS-ului. Dar „campionul” apelurilor telefonice a fost pdl-istul Valerian Vreme, care era si Ministrul Comunicatiilor la acea vreme. In numai doua ore a incercat prin sapte apeluri telefonice sa il contacteze pe imaginarul om de afaceri din Arabia, pentru o eventuala afacere. Miron Mitrea este un alt nume greu care a raspuns printr-un SMS la aceasta propunere. Liberalul Nini Sapunaru a propus sa fie contactat pe un numar privat de telefon, pentru detalii.
6.2.Coruptia in Parlamentul European – cazul Adrian Severin
In martie 2011, Parlamentul European a fost zguduit de un scandal de coruptie in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegatiei romane de la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar si ministru al Afacerilor Externe al Romaniei. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizatie de Lobby din sectoarul bancar si au contact 60 de deputati europeni pentru a testa etica lor. In cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar. In prezent Adrian Severin reprezinta inca Romania in Parlamentul European, ca si independent insa, chiar daca exista si o proba video care atesta faptul ca pentru „serviciile” sale, europarlamentarul a negociat o suma de 12.000 de euro. Aici puteti urmari videoul anchetei realizat de Sunday Times in 2011, la cabinetul din PE al europarlamentarului roman.
6.3.Coruptia in Guvernul Romaniei – cazul Ioan Botis
Pe data de 20 aprilie 2011, ministrul Muncii, Ioan Botis a demisionat, dupa ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care sotia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro in subventii de la UE. Sotia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de lei, finantare oferita de AMPOSDRU. Chiar daca la inceput a avut sprijinul partidului de guvernamant, si sprijinul prim-ministrului la acea data Emil Boc, Botis a decis sa demisioneze. Un caz asemanator s-a intamplat in cursul lunii trecute, cu Ministrul Sanatatii, Vasile Cepoi.
Concluzii
Cele mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezinta factorii principali care ar trebui sa fie pilonii oricarui sistem. In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe, etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza intr-un mod sanatos.
Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Daca nu exista imbunatatiri si responsabilitati pentru reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti.
