Romania ar putea ramane fara fonduri europene daca Marea Britanie iese din Uniunea Europeana, riscand nefinantarea proiectelor, in conditiile in care state precum Ungaria, Polonia si tarile baltice vor fi mult mai rapide in absorbtia fondurilor.
Alte riscuri vizeaza deprecierea monedelor regionale in raport cu euro si dolarul, insa mai putin in cazul leului, care este oricum prea puternic, cu 5%-10% in comparatie cu monedele din regiune, Brexit-ul influentand si schimburile comerciale si numarul romanilor care lucreaza in Marea Britanie.
„Cel mai mare risc al Brexitului pentru Romania, cel putin pe urmatorii cinci ani, il reprezinta fondurile europene“, considera Dan Bucsa, macroeconomist al UniCredit Bank la Londra, potrivit News.ro.
„Daca Marea Britanie pleaca din Uniunea Europeana cu placinta ei de fonduri, cred ca cei mai afectati vom fi noi, pentru ca Polonia si Ungaria sunt capabile sa absoarba mult mai repede si noi vom ramane, ca de obicei la sfarsit, cand vom ramane fara fonduri. Deci riscul este mult mai mare pentru noi, pentru cehi si slovaci“, explica Bucsa.
El a aratat ca Romania a reusit sa treaca anul trecut de un grad de absorbtie de 2,5% din PIB, insa in acest an toate statele vor inregistra o scadere pentru ca este inceput de program. „Noi suntem oarecum mai norocosi pentru ca la sfarsitul anului trecut nu am mai reusit sa absorbim tot ce trebuia sa absorbim si am mai primit niste fonduri si anul acesta, deci inertia in investitii va fi ceva mai mare la noi“, a mai spus macroeconomistul.
Diferenta mare va fi inregistrata in functie de cat de repede isi revine absorbtia in diverse tari, economistii avand incredere ca doar Polonia si Ungaria vor reusi sa absoarba mai mult in 2017.
Deprecierea leului si cresterea dobanzilor pentru Guvern
Un alt risc al Brexit-ului il reprezinta majorarea cursurilor de schimb si a randamentelor in toate statele, insa Banca Centrala Europeana ar putea cumpara titluri de stat pentru a tempera cresterea.
In aceasta situatie, toate monedele se vor deprecia in raport cu dolarul, atat euro, cat si monedele regionale. In raport cu euro, se vede o depreciere a monedelor din regiune mai puternica pe forinti si pe zlot decat pe leu si pe coroana ceheasca.
Daca leul se depreciaza, la 4,55-4,60 lei/euro, probabil ca Banca Nationala va interveni sa tina cursul mai jos si piata crede ca BNR va reusi acest lucru, in timp ce pentru Ungaria si Polonia nu se asteapta la nicio interventie, cele doua state considerand binevenita orice depreciere.
Interventia BNR va depinde si de volumele de tranactionare.
Chiar si in conditiile actuale, Bucsa considera ca leul este prea puternic la momentul actual, cu 5-10% fata de monedele regionale, in termeni de curs de schimb real efectiv. Ca atare, exporturile Romaniei s-au scumpit fata de cele din centrul Europei.
Cursul de schimb ar putea ramane la 4,4-4,5 lei/euro daca BNR continua politicile actuale, insa pe viitor nu va putea ramane la nivelul actual fara a afecta competitivitatea exporturilor prin pret.
Exporturi scumpe
Dupa criza, anumite state din regiune au incercat sa-si deprecieze monedele prin politici publice, insa BNR nu a aplicat o asemenea politica, considerand ca stocul de credite in valuta este mai important, iar economia romaneasca depinde in mare masura de cererea interna.
„Romania este putin mai sus decat in 2008, leul s-a apreciat putin, este cu 5%-10% mai puternic decat monedele din regiune. Daca ne uitam in regiune, suntem una dintre putinele tari care au un deficit comercial, suntem noi si sarbii“, a subliniat Bucsa.
In conditiile in care celelalte tari din regiune continua sa-si deprecieze monedele, iar investitiile straine in Romania vor fi insuficiente, economia locala va trebui sa inceapa o devalorizare a leului.
In cazul in care Marea Britanie va decide sa iasa din UE, vor urma o serie de negocieri pe o perioada de circa doi ani, macroeconomistii UniCredit apreciind ca Marea Britanie nu va obtine un acord prea bun in urma negocierilor.
Marea Britanie, a patra in topurilor cu care Romania are schimburi comerciale
Impactul asupra Romaniei pe termen lung, desi mai mic decat pentru alte tari, va fi legat de schimbul comercial, exporturile Romaniei catre Marea Britanie insumand circa 4% din total, fiind a patra tara catre care livreaza produse si servicii, dar cea mai mare sursa de surplus comercial.
Ca procent in PIB, exporturile catre Marea Britanie cumuleaza circa 2%, iar surplusul comercial se situeaza sub 0,5%, printre produsele livrate numarandu-se masini si unelte (29,2% din totalul exporturilor in 2014) si autoturisme (16,2%).
Forta de munca, alta problema
Un alt risc vizeaza forta de munca, circa 136.000 de romani lucrand oficial in Marea Britanie, cu o pondere de circa 1,5% din populatia activa, care s-ar putea intoarce in tara sau sa migreze in alt stat UE.
„Vor pune presiune pe Germania, probabil, sau se vor intoarce. Dar romanii mai bine merg in strainatate decat sa-si caute un job in Romania si sa se relocheze“, a mai spus Bucsa.
Referendumul Marii Britanii privind iesirea din Uniunea Europeana va avea loc pe 23 iunie.
Sursa: Adevarul
