Evaluare POR 2007 – 2013: Programul a adus locuri de munca, servicii diversificate si de calitate mai buna

raport.jpg

Programul Operational Regional (POR) 2007-2013 a avut un impact pozitiv asupra beneficiarilor de fonduri europene arata studiile de evaluare realizate in perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP). Este vorba despre primele studii din Romania de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltarii regionale realizate prin metoda contrafactuala.

Concluziile au fost prezentate in cadrul unei conferinte pe aceasta tema, la care au participat viceprim-ministrul Vasile Dincu, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Corina Cretu, comisar european pentru politica regionala, fosti ministri ai dezvoltarii regionale si alti peste 200 de reprezentanti ai beneficiarilor si organizatiilor implicate in program.

„Avem rezultate foarte interesante: evaluarile arata ca Programul Operational Regional 2007-2013 a dus la cresterea numarului de servicii oferite si, cel mai important, a calitatii lor. Proiectele finantate au dus si la cresterea locurilor de munca si a numarului de beneficiari. Practic, programul a adus beneficii in toate domeniile sale de interventie: sanatate, managementul situatiilor de urgenta, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dancu.

„Cred ca ar fi o mare greseala ca implementarea noii perioade sa inceapa cu intarziere, asa cum s-a intamplat in perioada 2007-2013. Romania nu are alta sansa decat sa inceapa cat mai curand posibil implementarea actualei perioade de programare 2014 -2020. Este vorba de 22,5 miliarde de euro. Romania are nevoie de proiecte noi, suficient de mature pentru a incepe absorbtia de fonduri pentru 2014-2020”, a subliniat comisarul european Corina Cretu.

In total, au fost analizate 11 domenii majore de interventie (DMI), avand la baza date disponibile pana in decembrie 2014 privind proiectele finantate in cadrul programului.

Pentru unele dintre aceste domenii, cum ar fi infrastructura educationala (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare in intreaga comunitate, ceea ce inseamna ca nu doar cel care a atras fonduri beneficiaza de activitatile finantate. De modernizarea unor spatii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi straine, stiinte si informatica, centre de arta sau facilitati pentru practicarea sporturilor) se bucura si elevi din localitate care nu sunt inscrisi in scoala beneficiara, prin participarea la consortii scolare, parteneriate intre scoli etc.

Un alt beneficiu relevant, desi nu a fost urmarit in mod explicit, este dezvoltarea resurselor umane in proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sanatate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru interventii in situatii de urgenta (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala (DMI 4.1).

Pe de alta parte, prin anumite interventii s-au obtinut pana la data efectuarii studiilor de impact doar efecte partiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminarii terenurilor poluate inca nu sunt vizibile.

In cazul proiectelor care au vizat imbunatatirea infrastructurii serviciilor de sanatate (DMI 3.1), s-a constatat ca persoanele din zone indepartate sau defavorizate au avut un acces mai rapid in special in ambulatorii si spitale si au beneficiat de o varietate mai larga de servicii si de echipamente performante. In acest context, principala lectie invatata consta in necesitatea colaborarii stranse, pe tot parcursul implementarii proiectului, intre institutiile responsabile de domeniile vizate de interventie, pentru a putea ajusta interventiile in functie de conditiile implementarii si pentru a identifica cei mai relevanti indicatori utilizati in masurarea impactului.

Concluzii ale studiilor de evaluare, pentru fiecare dintre cele 11 Domenii Majore de Interventii (DMI)

DMI 1.1. – PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANA
Programul Operational Regional 2007-2013 a influentat pozitiv dezvoltarea si atractivitatea oraselor.
Implementarea proiectelor finantate prin DMI 1.1 a creat noi locuri de munca: in orasele participante la program, s-au constatat valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vietii, fata de orasele non-beneficiare. Studiul de evaluare arata, de exemplu, ca numarul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata somajului este mai mica cu 0,89%, comparativ cu orasele non-beneficiare.
Centrele urbane care au derulat proiecte prin POR au devenit mai atractive pentru forta de munca activa si pentru investitii, cu un indice calculat de calitate a vietii mai mare cu 12,7% fata de cel din orasele care nu au participat la program.
Punctele tari, in implementarea acestui Domeniu de Interventie, au fost:
– abordarea policentrica, in conformitate cu obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare si Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013;
– abordarea integrata si consultarile cu cetatenii, asociatiile, ONG-urile, actorii economici si mediul academic. (Anexa)

DMI 3.1. – INFRASTRUCTURA DE SANATATE – „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate”
DMI 3.1 a produs rezultate concrete pentru persoanele care locuiesc in apropierea spitalelor si in zonele indepartate sau defavorizate, prin cresterea accesului la serviciile de sanatate, si prin imbunatatirea calitatii serviciilor oferite si utilizarea de echipamente performante:
– capacitatea sporita de tratament (de exemplu, numar de saloane, paturi etc.), reducerea substantiala a timpului de asteptare, introducerea in uz a echipamentelor avansate tehnologic, care permit tratamente medicale avansate, imbunatatirea infrastructurii de operare (reinnoirea sistemului de utilitati, modernizarea saloanelor, acces pentru persoanele cu dizabilitati, obtinerea conformitatii cu standardele in vigoare);
– cresterea numarului de pacienti tratati
– proiectele care au combinat toate cele trei tipuri de interventii (reabilitare, modernizare si echipare) au inregistrat o crestere a numarului de utilizatori, in perioada 2008-2014, comparativ cu proiectele care au finantat numai anumite tipuri de interventie;
– cresterea gradului de satisfactie ale pacientilor, si o perceptie pozitiva a schimbarii in ceea ce priveste infrastructurile si calitatea serviciilor, dupa implementarea proiectelor. (Anexa)

DMI 3.2. – INFRASTRUCTURA NECESARA PENTRU SERVICII SOCIALE
Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile POR 2007-2013 au avut mai multi utilizatori in perioada 2012-2014, decat cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidentiale au inregistrat cel mai mare numar de utilizatori, fata de celelalte categorii de centre.
Numarul angajatilor echivalenti cu norma intreaga in unitatile finantate prin POR a crescut, fata de cel din institutiile non-beneficiare.
Calitatea serviciilor oferite in centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau imbunatatite, cresterea numarului de utilizatori, imbunatatirea dotarilor si achizitionarea de echipamente moderne. Persoanelor varstnice, pacientilor cu boli in stadiu terminal si copiilor si adultilor cu dizabilitati severe li s-au oferit servicii mai bune in centrele rezidentiale, de zi si de ingrijire paliativa, prin reabilitarea si dotarea spatiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea si prin asigurarea de oportunitati de incluziune sociala.
Nivelul de satisfactie a utilizatorilor fata de serviciile, spatiile si utilitatile acestor centre este ridicat, iar perceptia de imbunatatire a serviciilor, facilitatilor si utilitatilor, dupa interventiile finantate prin POR, este larg raspandita. (Anexa)

DMI 3.3. – INTERVENTII IN SITUATII DE URGENTA
Studiul indica un efect net pozitiv al proiectelor, in privinta imbunatatirii echipamentelor bazelor operationale pentru siguranta publica, reducerii considerabile a timpului de interventie si a cresterii populatiei acoperite in cazul situatiilor de urgenta.
Astfel, nivelul de siguranta publica a crescut, ca si calitatea primului ajutor acordat si disponibilitatea serviciilor de interventie in zone izolate sau defavorizate. (Anexa)

DMI 3.4.- INFRASTRUCTURA EDUCATIONALA
Proiectele finantate prin DMI 3.4. au contribuit la:
– Imbunatatirea calitatii infrastructurii de educatie – investitiile dau cele mai bune rezultatele acolo unde resursele alternative (bugetul local si bugetul national) nu permit finantari de amploare. In particular, in localitatile sarace, unde sunt diferente mai mari intre baza materiala a scolilor beneficiare de finantare prin DMI 3.4 al POR fata cele non-beneficiare, analiza a relevat o crestere a gradului de dotare cu logistica in scolile generale care au beneficiat de finantare cu 5,6% fata de non-beneficiari.
– Efectul „propagat” al rezultatelor: de modernizarea infrastructurilor educationale pot beneficia si alti elevi din localitate care nu sunt inscrisi in scoala vizata de investitii (de exemplu, de laboratoare moderne de limbi straine, stiinte si informatica, centre de arta sau facilitati pentru practicarea sporturilor).
– Facilitarea accesului la educatie, in special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilitati: facilitarea participarii elevilor cu diferite dizabilitati la educatie reprezinta un efect ce poate fi atribuit direct DMI 3.4, atat prin crearea unui mediu de invatare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educationale speciale, cat si prin dotarea cu echipamente si materiale de invatare moderne. (Anexa)

DMI 4.1. – STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Principalul efect vizat de interventiile din cadrul DMI 4.1 a constat in crearea de locuri de munca in structurile de afaceri sprijinite. Din analizele efectuate, s-a constatat ca exista un efect net pozitiv al interventiei, confirmat de o serie de indicatori:
– imbunatatirea calitatii spatiilor centrelor de afaceri;
– rata de ocupare a infrastructurilor create a fost de 86% la 31 decembrie 2014;
– au fost create in medie, pentru fiecare proiect, 9 locuri de munca pentru personalul operativ ;
– in medie 15 microintreprinderi si IMM-uri au fost gazduite si au beneficiat de infrastructura oferita;
– diversificarea serviciilor oferite de centrele de afaceri si imbunatatirea calitatii acestora;
– dezvoltarea retelelor: centrele nou create sunt sustenabile prin serviciile furnizate (orientate spre cerere si inovare) si prin capacitatea lor de a forma retele;
DMI 4.1 a contribuit la cresterea locurilor de munca in firmele locale gazduite in centrele de afaceri, acestea fiind beneficiare ale noilor servicii oferite si ale retelelor existente sau nou create. (Anexa)

DMI 4.2.- REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE
Se previzioneaza decontaminarea a 113 ha de teren. Chiar daca niciun proiect din cele 7 contractate nu era finalizat in momentul analizei, efectele asupra mediului pot fi identificate, ca urmare a finalizarii implementarii fazei A – decontaminarea solului si aducerea acestuia in parametri normali. Proiectele finantate nu au putut finaliza implementarea fazei B, constand in atragerea de investitori si dezvoltarea de activitati economice pe situri decontaminate. (Anexa)

DMI 4.3.- SPRIJINIREA DEZVOLTARII MICROINTREPRINDERILOR
Cresterea numarului de locuri de munca: in ciuda crizei economice, microintreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 si-au marit personalul, in medie, cu 3 angajati, fata de cele non-beneficiare.
Beneficiarii proiectelor finalizate in 2009 au avut performante mai bune chiar si la patru ani dupa finalizarea interventiei, mentinand cu 2,4 locuri de munca per microintreprindere mai mult decat non-beneficiarii comparati.
Cresterea capacitatii antreprenoriale a beneficiarilor. Aceasta reprezinta cea mai importanta valoare adaugata a DMI 4.3. Analiza calitativa realizata a indicat modificari substantiale in ceea ce priveste calitatea produselor, furnizarea de servicii si aditionalitati comportamentale:
– Cresterea capacitatii beneficiarilor POR 2007-2013 de a exploata oportunitatile de piata: cu cat microintreprinderile au fost mai receptive la provocarile pietei, cu atat au identificat mai eficient sursele de finantare prin DMI 4.3.
– Cresterea capacitatii de orientare strategica si reorientare – schimbarea domeniului de activitate.
– Cresterea gradului de trecere de la comercializare la productie.
– Cresterea calitatii productiei si furnizarea de noi servicii: antreprenorii beneficiari au facut modificari substantiale ale produselor si serviciilor, care au dus la aparitia de noi branduri, noi produse, noi oportunitati de piata. (Anexa)

DMI 5.1.- PATRIMONIU CULTURAL
Efectul principal al interventiilor sustinute prin DMI 5.1. este valorificarea potentialului turistic local, contribuind astfel la dezvoltarea economica. Aceasta se reflecta in:
– Dublarea numarului de vizitatori la obiectivele de patrimoniu restaurate prin proiectele finantate – de la 292.677 in 2008, la 623.463 in 2014, reprezentand o crestere de 113%.
– Reintroducerea in circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu;
– Revitalizarea turismului cultural;
– Extinderea sezonului turistic;
– Cresterea cu 20,47% a numarului angajatilor cu norma intreaga la obiectivele de patrimoniu cultural restaurate, de la 293 in 2008 la 353 in 2014. Acesta este un rezultat elocvent, avand in vedere restrictiile in angajarea de personal nou, in special in sectorul public, incepand cu anul 2011. (Anexa)

DMI 5.2.- INFRASTRUCTURA DE TURISM
Cresterea numarului spatiilor de cazare si a locurilor de cazare nou create: +28,25 camere nou create/beneficiar IMM si +50,42 locuri de cazare nou-create per beneficiar IMM, prin comparatie cu unitati din turism similare care nu au beneficiat de interventia DMI 5.2.
Cresterea numarului de „sosiri in unitatea de cazare” si de „innoptari in unitatea de cazare”: beneficiarii privati ai DMI 5.2 au inregistrat cresteri de 2-3 ori ale numarului de sosiri si de innoptari.
Gradul de ocupare a infrastructurilor finantate prin POR a crescut, in medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile inregistrate la nivel national, de aproximativ 25%.
Cresterea numarului de angajati/beneficiar IMM: +12,40 angajati/ beneficiar IMM, fata de grupul de non-beneficiari.
Cresterea cifrei de afaceri a beneficiarilor interventiei POR: +1.122.536 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totala si, respectiv, +933.995 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism;
Proiectele implementate au un impact asupra dezvoltarii socio-economice, mai puternic la nivel local si zonal, prin locurile de munca create si taxele si impozitele virate la bugetul local, dar si prin stimularea altor investitii si a afacerilor conexe
Interventiile cele mai eficace sunt cele care provin din randul proiectelor implementate in orasele mari si in statiunile de interes national si local, si pentru beneficiarii din categoria „pensiune, motel sau cabana”. (Anexa)

DMI 5.3.- PROMOVAREA POTENTIALULUI TURISTIC
Principalul efect al interventiilor este cresterea fluxului turistic, studiile de caz indicand in acest sens cresteri cuprinse intre 4-20%.
Alte beneficii ale interventiilor includ crearea de locuri de munca, oportunitatea beneficiarilor de a demara proiecte similare, utilizand experienta proiectelor incheiate si de a face schimb de bune practici intre partile interesate din sectorul turistic, precum si conceperea de strategii pentru atragerea turistilor.
Strategia de brand national s-a imbunatatit calitativ, fiind mult mai unitara si concentrata.Interventiile finantate au contribuit la promovarea dezvoltarii turismului, prin integrarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) in sistemul turistic national, dezvoltarea infrastructurii centrelor si imbunatatirea calitatii serviciilor acestora. Rolul acestor centre este sa sprijine turistii locali in luarea de decizii privind planificarea vacantelor. Principalele efecte economice ale CNIPT au fost cresterea numarului de vizitatori (cu 10%, in cazul CNIPT Cluj) si a numarului de locuri de munca nou create (5 noi locuri de munca in cadrul CNIPT Tulcea). (Anexa)

Sursa: MDRAP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top