In UE incendiile cauzeaza anual moartea a peste 400 de persoane, insa numarul oamenilor care ajung la spital pentru tratarea arsurilor este mult mai mare. Datorita activitatilor de cercetare finantate de UE, expertii in domeniul medical vor putea sa identifice mai rapid bacteriile sau ciupercile daunatoare prezente in leziunile victimelor, care pot provoca infectii, sa puna mai repede diagnosticul si grabeasca cu mai multe zile procesul de vindecare. Pana acum, pentru a identifica bacteriile care cauzeaza infectiile, medicii erau nevoiti sa se bazeze pe teste microbiologice care durau cateva zile. Cercetatori din Germania, Italia, Lituania si Regatul Unit au creat un mic dispozitiv electronic ce poate recunoaste tipul de bacterii in doar cateva minute prin identificarea cantitatilor infime de gaz produs de aceste bacterii. Cu cat diagnosticarea infectiilor este mai rapida, cu atat mai repede pot fi tratati pacientii, iar acest lucru, la randul sau, are ca rezultat reducerea costurilor generate de spitalizari indelungate. UE a investit in proiectul WOUNDMONITOR 1,67 milioane de euro din fondurile destinate cercetarii in domeniul TIC, permitand astfel dezvoltarea unui prim prototip reusit.
Vicepresedintele Comisiei pentru agenda digitala, Neelie Kroes, a declarat: „In fiecare vara vedem imagini cu oameni grav raniti in incendiile care izbucnesc in gospodarii sau in paduri. Datorita sprijinului financiar al UE, tehnologia dezvoltata de WOUNDMONITOR va reduce timpul de diagnosticare si va ajuta medicii sa prescrie mai rapid tratamentul corespunzator.”
In UE, majoritatea accidentelor de acest fel au loc acasa sau la locul de munca si afecteaza cu preponderenta grupuri vulnerabile, cum ar fi batranii sau copiii. Stabilirea unui diagnostic timpuriu sau tratarea la timp a infectiilor este critica pentru pacientii cu arsuri. Totusi, in ciuda progreselor realizate de medicina moderna, identificarea bacteriilor prezente in arsuri prin intermediul testelor microbiologice poate dura pana la trei zile. Medicii pot decide tratamentul corespunzator abia dupa realizarea acestei identificari.
In mod traditional, studentii la medicina invatau sa recunoasca infectiile bacteriene dupa mirosul lor caracteristic. Clinicienii si cercetatorii din Germania, Italia, Lituania si Regatul Unit implicati in proiectul WOUNDMONITOR au utilizat aceeasi abordare, folosindu-se insa de cele mai recente tehnologii ale informatiei si comunicatiilor (TIC).
Cercetatorii au creat un instrument care poate identifica tipurile de bacterii pornind de la cantitatile infime de gaze volatile pe care acestea le emit si care pot fi recunoscute olfactiv. Expertii au identificat mai intai trei tipuri majore de baterii, stafilococi, streptococi si bacilul piocianic (pseudomonas), care provoaca aproximativ 80% din infectiile depistate in arsuri. Apoi, au identificat substantele chimice volatile emise de bacterii in momentul multiplicarii. Cu ajutorul acestor informatii, echipa a proiectat un instrument – cam de marimea unei coli A4 – care contine opt senzori de gaze. Profilul reactiilor senzorilor corespunde caracteristicilor substantelor chimice prezente, care servesc la identificarea bacteriilor.
Acest instrument complex, dar foarte compact, a fost testat intr-un spital din Manchester (Regatul Unit) si intr-un spital regional din Kaunas (Lituania). Rezultatele au fost foarte satisfacatoare, iar cercetatorii au realizat o evaluare pozitiva a nivelului de risc al instrumentului. Mai multe societati comerciale si-au manifestat interesul fata de instrumentul WOUNDMONITOR. In prezent au loc negocieri pentru a se autoriza utilizarea acestuia in scopuri comerciale.
UE a contribuit la acest proiect cu fonduri in valoare de 1,67 milioane de euro provenind din cel de-al saselea program cadru (PC 6) pentru cercetare.
