In dorinta de a realiza o bioeconomie europeana in care resursele noastre biologice regenerabile sa fie utilizate la maximum, UE investeste peste 4 miliarde de euro in cercetare si inovare. Astfel, este cunoscut faptul ca agricultura este domeniul de baza care asigura productia de alimente si gestionarea sustenabila a resurselor naturale si care sustine dezvoltarea zonelor rurale.
18% din exporturile mondiale de alimente, in valoare de 76 de miliarde de euro provin din UE. Deseurile agricole ingreuneaza activitatea fermierilor si ii costa pe contribuabilii europeni intre 55 si 99 de euro per tona.
Prin proiectul de cercetare NOSHAN, finantat de UE, transformarea deseurilor agricole in hrana pentru animale reprezinta solutia ce ar deschide noi oportunitati pentru agricultori, reducand, in acelasi timp, dependenta Europei de importurile de hrana pentru animale. Astfel se vor crea si noi locuri de munca ecologice in unitatile de colectare si de tratate a deseurilor, precum si in cele de fabricare a hranei pentru animale. Aceste schimbari vor fi extrem de binevenite in zonele rurale, unde industria hranei pentru animale reprezinta un motor economic puternic si cresterea economica nu e la fel de puternica precum e la orase.
„La nivel mondial, o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite (in total 1,3 miliarde de tone per an), iar prelucrarea alimentelor produce o mare parte din aceasta risipa”, a declarat Montse Jorba de la Centrul tehnologic LEITAT din Spania, coordonatoarea stiintifica a proiectului NOSHAN. „Fructele si legumele constituie cea mai mare parte din risipa de alimente. Aceasta inseamna o mare risipa de resurse, incluzand apa, terenurile, energia, forta de munca si capitalul.”
Proiectul NOSHAN va transforma in special fructele, legumele si produsele lactate – in hrana pentru animale, la niste costuri mici si cu un consum mic de energie.
In plus, prin acest proiect se va va contribui si la reducerea impactului nefavorabil al utilizarii deseurilor asupra mediului.
Prin procesele dezvoltate in cadrul acestui proiect, societatile comerciale cu profil agricol, vor reusi sa recupereze caloriile continute in alimentele eliminate, energia care a intrat in productia respectivelor alimente si va conduce, de asemenea, la o scadere semnificativa a utilizarii apei (deseurile alimentare implica mai mult de un sfert din consumul mondial total de apa dulce). Prin reducerea necesitatii de a fabrica separat hrana pentru animale, metoda NOSHAN ar putea reduce cresterea concurentei intre productia de alimente si cea de hrana pentru animale – ambele necesitand teren si apa.
De asemenea, in cadrul acestui proiect, echipa va cerceta ingredientele functionale din hrana pentru animale derivata din deseurile alimentare, prin care se urmareste satisfacerea unor necesitati specifice ale animalelor, cum ar fi promovarea sanatatii si prevenirea bolilor. De exemplu, cercetatorii identifica in prezent fibre si peptide functionale (compusi chimici) din deseuri. Ele vor fi folosite pentru a crea produse nutritive destinate porcilor si pasarilor de crescatorie.
Intregul lant de productie, de la deseurile in stare bruta, pana la produsul finit, va fi monitorizat intensiv, pentru a asigura o siguranta crescuta, Astfel, selectia strategiilor si a produselor comercializate prin NOSHAN se va face in functie de aspectele de siguranta dar si viabilitate tehnica si economica a fiecarui proces studiat.
„Bioeconomia din Europa valoreaza 2 000 de miliarde EUR si implica 22 de milioane de locuri de munca, motiv pentru care este un domeniu important in cadrul programului Orizont 2020„, a sustinut comisarul pentru cercetare, inovare si stiinta, doamna Máire Geoghegan-Quinn. „Proiecte precum NOSHAN reunesc cercetatori si societati comerciale avand scopul de a stimula economia noastra si de a creste calitatea vietii noastre intr-o maniera sustenabila.”
Context
Proiectul NOSHAN a primit finantare de aproape 3 milioane de euro, prin cel de-Al saptelea Program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare si dezvoltare tehnologica (2007-2013). El reuneste institute de cercetare, o universitate, intreprinderi mari si IMMuri din sectorul alimentar din Spania, Belgia, Italia, Germania, Franta, Olanda si Turcia.
La 1 ianuarie 2014, Uniunea Europeana a lansat un nou program de cercetare si inovare, denumit Orizont 2020. In urmatorii sapte ani, se vor investi aproape 80 de miliarde EUR in proiecte de cercetare si inovare pentru a sprijini competitivitatea economica a Europei si pentru a extinde frontierele cunoasterii umane. Bugetul UE pentru cercetare finanteaza in principal activitati axate pe imbunatatirea vietii cotidiene in domenii precum sanatatea, mediul, transporturile, alimentele si energia. Parteneriatele de cercetare cu industria farmaceutica, aerospatiala, a autovehiculelor si electronica incurajeaza, la randul lor, investitiile din sectorul privat in sprijinul cresterii viitoare si al crearii de locuri de munca care necesita inalta calificare. Orizont 2020 va fi axat si mai mult pe transformarea ideilor excelente in produse, procese si servicii comercializabile.
Sursa: Comisia Europeana
