La sfarsitul anului 2014 decalajul de investitii in economia Uniunii Europene (UE) atinsese un nivel ingrijorator de circa 800 de miliarde de euro. Un decalaj de o asemenea amploare inseamna infranarea cresterii economice, scaderea locurilor de munca si duce, per ansamblu, la instalarea unui climat de instabilitate economica. Cu toate ca exista o mare nevoie de investitii in tarile Uniunii Europene, acestea nu-si permit sa aloce bani din bugetele publice pentru relansarea economica din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice si ale deficitelor bugetare cu care se confrunta.
Pe fondul acestor probleme majore ale economiei europene, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, in noiembrie 2014, infiintarea Fondului European pentru Investitii Strategice (FEIS), cunoscut mai degraba sub denumirea de „Planul Juncker”. Acest fond, gestionat de Banca Europeana de Investitii (BEI), urmareste sa genereze, in viitorii trei ani, investitii private in economia europeana in valoare totala de circa 315 miliarde de euro. FEIS ofera garantii publice pentru proiecte de investitii private cu nivel de risc ridicat in domenii strategice, precum infrastructura de transport si telecomunicatii, eficientizarea energetica, cercetare, educatie si inovare, si, totodata, ofera imprumuturi pentru intreprinderi mici si mijlocii (IMM) si companii cu mai putin de 3.000 de angajati.
FEIS in UE: investitii de 82 de miliarde de euro dupa 9 luni de functionare
Fondul European pentru Investitii Strategice a fost conceput prin combinarea de instrumente financiare complexe si sustinut de o garantie de 21 de miliarde de euro finantata din bugetul UE si de la BEI si a fost aprobat de institutiile europene in iulie 2015. La 9 luni de la adoptarea sa, efectele pozitive ale acestui instrument se pot observa deja la nivel european. Conform celor mai recente cifre publicate de BEI, fondul a generat investitii de 82 de miliarde de euro in toata aceasta perioada de timp, demonstrand, astfel, ca suma prognozata la inceput, de 315 miliarde de euro investitii in 3 ani, este cat se poate de realista.
Fie ca este vorba despre o ferma eoliana in Suedia sau de modernizarea unei rafinarii in Italia, cele 57 de proiecte aprobate si semnate si cele 165 de acorduri de finantare pentru IMM-uri reprezinta investitii prin FEIS in 25 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, acoperind mai multe domenii strategice, de la eficienta energetica la infrastructura. Este o dovada a eficacitatii acestui instrument in efortul comun al Uniunii de a elimina declalajul de investitii din statele membre.
O caracterisitca a FEIS este ca se aplica la nivelul intregii Uniuni Europene, fara sa existe criterii nationale sau regionale. Asta inseamna ca sunt selectate spre finantare cele mai bune proiecte, indiferent de tara de origine. Pe de alta parte, privit din perspectiva europeana, FEIS va fi un suces doar daca vor fi finantate proiecte din toate statele membre. De aceea, in timpul negocierilor privind aprobarea fondului, s-a precizat foarte clar ca trebuie evitata orice concentrare geografica a proiectelor de finantare.
FEIS in Romania: zero euro investiti la 9 luni de la aprobarea fondului
Romania are o mare nevoie de finantare a investitiilor in proiecte strategice, precum infrastructura de transport sau cea energetica. De aceea, tara noastra ar trebui sa fie unul dintre principalii candidati la obtinerea de finantare prin acest fond. Totusi, dupa 9 luni, Romania, alaturi de Cipru si Malta sunt singurele tari membre care nu am semnat niciun proiect garantat de FEIS.
Acest fapt reprezinta o confirmare a temerilor ridicate de Parlamentul European in timpul negocierilor privind aprobarea regulamentului prin care a fost lansat acest fond. De aceea, in calitate de membru al Parlamentului European, am sustinut in repetate randuri nevoia ca Banca Europeana de Investitii si Comisia Europeana sa faca eforturi suplimentare si sa sprijine cu asistenta tehnica statele membre cu piete financiare mai putin dezvoltate la nivel national sau regional, cum este si cazul Romaniei.
Ce trebuie sa faca Romania pentru a avea acces la acest fond
La nivel institutional, autoritatile nationale trebuie sa faca mai multi pasi concreti pentru a facilita accesul Romaniei la FEIS. In timp ce majoritatea statelor membre UE au infiintat banci promotionale, in tara noastra inca nu exista o astfel de institutie financiara. De aceea, autoritatile romane ar trebuie sa aprobe de urgenta legislatia necesara si sa adopte masurile de care este nevoie pentru ca o astfel de banca promotionala sa fie infiintata. Mai departe, personalul acestei institutii trebuie sa fie selectat in asa fel incat sa fie cababil sa gestioneze instrumente financiare de asemenea complexitate. Acest lucru este cu atat mai important cu cat, consider eu, FEIS sau un instrument similar va exista si dupa perioada „de proba” de 3 ani. Fara o banca promotionala si o piata financiara dezvoltata, Romania va avea intotdeauna un handicap major fata de celelalte state membre in atragerea de finantare prin astfel de instrumente.
Guvernul Romaniei trebuie, totodata, sa elaboreze proiecte legislative care sa faciliteze dezvoltarea de instrumente financiare in tara noastra. Acest lucru ar trebui facut in stransa cooperare atat cu Banca Europeana de Investitii si cu Comisia Europeana, cat si cu actualele institutii financiare romanesti.
Imprumuturile acordate de BEI pentru proiecte din Romania au atins un nivel-record minim in 2015. Putin peste 200 de milioane de euro au insumat finantarile oferite de Banca Europeana de Investiti Romaniei anul trecut. Spre comparatie, Polonia a imprumutat de la BEI peste 5,5 miliarde de euro in aceeasi perioada. Acest lucru arata ca avem o piata fnanciara subdezvoltata si ca potentialii beneficiari nu detin cunostintele si expertiza administrativa necesare pentru a beneficia de produsele financiare pe care le ofera BEI.
O alta problema pe care tara noastra trebuie sa o rezolve este lipsa de informare a potentialii investitori privati care, in mare parte, nu sunt la curent cu oportunitatile de finantare pe care le ofera FEIS. Guvernul Romaniei, cu sprijinul Comisiei Europene si al BEI, ar trebui sa explice mai clar potentialilor investitori cum functioneaza acest fond, ce posibilitati de finantare ofera si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a fi eligibili spre finantare prin acest instrument.
Institutiile europene trebuie, de asemenea, sa se asigure ca beneficiarii de fonduri europene nerambursabile care vor sa investeasca in proiecte majore stiu ca fondurile nerambursabile pot fi combinate cu finantari garantate de FEIS pentru acelasi proiect de investitii. O promovare serioasa a FEIS la nivel national si regional ar trebui sa duca la crearea de proiecte de investitii care sa fie finantate din acest fond.
Nu in ultimul rand, BEI, care implementeaza FEIS, trebuie sa se asigure ca este evitata concentrarea geografica a finantarilor. Asa cum am prevazut ca va exista acest dezavantaj pentru tarile din Europa Centrala si de Est si am cerut in repetate randuri sa fie prevenita o astfel de situatie, cer acum ca BEI si Comisia Europeana sa faca tot posibilul, in aceasta faza initiala a FEIS, pentru a corecta punctele slabe ale fondului si pentru a se asigura ca toate statele membre vor beneficia de finantare prin FEIS.
Acestea sunt cateva solutii pentru ca Romania sa profite de oportunitatile de investitii pe care le ofera FEIS. Cresterea competitivitatii, crearea de noi locuri de munca si dezvoltarea infrastructurii sunt elemente-cheie pentru intarirea economiei nationale, iar Fondul European pentru Investitii Strategice poate fi un real sprijin in indeplinirea acestor obiective.
Sursa: contributors.ro
