Guvernul a stabilit pe ce va cheltui 30 miliarde euro, din fonduri europene, pentru redresare după pandemie

dezvoltare-urbana.jpg

Planul Național de Redresare și Reziliență va avea un buget propus de 30,444 miliarde euro, fonduri care vor reprezenta investiții în anumkite direcții mari: Transport și Schimbări Climatice, Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență. Printre obiectivele propuse a fi realizate prin aceste investiții se numără peste 250 kilometri de autostradă, peste 140 kilometri de cale ferată modernizată/electrificată, respectiv cel puțin 7 kilometri de magistrală nouă de metrou. Sunt prevăzute, de asemenea, fonduri pentru reabilitare eneregtică a blocurilor, sistemelor de termoficare, inclusiv programe pentru susținerea mediului de afaceri.

De ce este important: Conform acordului între Parlamentul European și Consiliul UE privind Bugetul Multianual al Uniunii Europene, România va beneficia în anii următori de 46,4 miliarde euro, fonduri cărora li se adaugă alte 33,5 miliarde euro din Planul de Redresare, totalul fiind de circa 79,9 miliarde euro.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) stabilește prioritățile de investiții pentru fondurile alocate pentru redresare, cu scopul de a ameliora starea economică, a crește reziliența în situații de criză și a asigura o creștere economică pe termen lung.

Guvernul a prezentat, joi seară, Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget propus de 30,444 miliarde euro. Planul Național de Redresare și Reziliență este elaborat pe trei piloni și anume:

Pilonul I – Transport și Schimbări Climatice – cu un buget de 21,42 miliarde euro, respectiv 64,83% din total buget alocat României, este pilonul care are în vedere în special investițiile în infrastructură, pentru a ameliora starea economiei naționale, a crește accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T CORE & Comprehensive, dar și pentru a asigura investiții în infrastructură care respectă cerințele privind tranziția verde și digitalizarea precum și investiții în creșterea adaptării la schimbările climatice. Vor fi finanțate și investițiile în eficiența energetică și energie regenerabilă, pentru a reduce pierderile de energie, dar și pentru a îmbunătăți standardele de locuit ale populației.

Pilonul II – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului – are un buget alocat în valoare de 6,5 miliarde euro, respectiv un procent de 19,69% din totalul valorii bugetului. Pilonul II are drept obiectiv specific îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate, mai ales la nivelul marilor servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și a calității serviciilor publice prestate la nivel local, având drept scop final îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației, dar și creșterea calității vieții populației. De asemenea, în cadrul pilonului II se urmărește valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a asigura îmbunătățirea serviciilor prestate populației inclusiv cu scopul de a asigura ameliorarea stării economice la nivel local.

Pilonul III – Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență – are un buget estimat în valoare de 5,08 miliarde euro, respectiv un procent de 15,40% din totalul bugetului alocat. Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare precum și prin îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute de acestea, creșterea aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și servicii inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și creșterea capacității de reziliență a României în domeniul sănătății și a crizelor alimentare.

Fiecare pilon din cadrul planul național strategic este dezvoltat pe 12 domenii de intervenție care cuprind: transport durabil, schimbări climatice, mediu, energie și tranziție verde, eficiență energetică, mobilitate și regenerare urbană inclusiv valorificarea patrimoniului natural și cultural, sănătate, educație, competitivitate economică, cercetare-dezvoltare, digitalizare și capacitate de reziliență.

În urma implemetării investițiilor specifice din PNRR contribuția cumulată cea mai mare la PIB o va avea sectorul de contrucții cu un impact de +2,5% din PIB precum și sectorul investițiilor cu un impact de + 2,3% din PIB.
Ca urmare a implementării priorităților de investiții cu ajutorul fondurilor externe în cadrul PNRR, se estimează un efect adițional total asupra creșterii economice de circa 1 punct procentual, în medie, în fiecare an al perioadei 2021-2026. În plan, Guvernul prezintă reforme și obiective pentru fiecare domeniu de intervenție.

Portofoliul investițional al domeniului Transport durabil care îndeplinește criteriile de eligibilitate este de aproximativ 16,309 miliarde euro și se constituie astfel:

Rutier: dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere naționale de autostrăzi și drumuri situate pe rețeaua primară și secundară a României dublate de măsuri de creștere a siguranței rutiere, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice inclusiv prin realizarea/concesionarea zonelor de parcare și staționare a vehiculelor (aprox. 8,42 miliarde euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 655,4 km de autostradă și 636,2 km de drum expres și drumuri de legătură la rețeaua primară);

Feroviar: dezvoltarea și modernizarea coridoarelor rețelei feroviare TEN-T Core ce tranzitează teritoriul României, însoțite de măsuri de înnoire a materialului rulant, echipare cu ERTMS, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice (aprox. 3,7 miliarde Euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 318,19 km noi de cale ferată modernizată și achiziția a 39 de trenuri de pasageri cu o sumă de 321 mil euro);

Metrou: dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport public cu metroul în București, precum și în alte mari centre urbane, inclusiv achiziție de material rulant performant și prietenos cu mediu (aprox. 3,368 miliarde euro cu TVA pentru care se estimează aproximativ 38 km magistrale noi de metrou la care se adaugă achiziția a 50 de rame de metrou cu o valoare de 500 mil. euro)… Mai multe detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.