Guvernul începe discuțiile cu Bruxelles-ul pentru prelungirea subvențiilor de stat pentru marii consumatori industriali de energie din România

collage.jpg

Executivul a mandatat Ministerul Energiei să înceapă discuțiile cu Directoratul General Concurență al Comisiei Europene în vederea prelungirii până în 2030 a schemei de ajutor de stat de subvenționare de la buget a marilor consumatori industriali de energie electrică din România, afectați de scumpirea electricității din cauza exploziei cotațiilor certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), schemă în vigoare din 2019 și care a expirat la finalul lui 2021, potrivit unui Memorandum adoptat în ședința de Guvern.

Prețul certificatelor CO2 a crescut cu peste 200% de la începutul lui 2021 și se apropie de nivelul de 100 euro/certificat. Escaladarea a început anul trecut, fiind declanșată de publicarea planurilor UE privind o nouă înăsprire a normelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, prin care se vrea impunerea de limite și mai stricte asupra emitenților de carbon, autoritățile de la Bruxelles urmărind alinierea întregii economii a regiunii la creșterea nivelului de ambiție al țintelor sale climatice în deceniul următor. Acest lucru a atras pe piața certificatelor numeroși jucători din industria financiară, cum ar fi fonduri de investiții și hedging, care au cumpărat anticipând sporirea cererii ca urmare a înăspririi țintelor de decarbonare. Un alt motiv a fost majorarea producției de energie pe bază de cărbune, pe fondul scumpirii gazelor.

Beneficiarii ajutorului de stat din România au fost consumatorii energointensivi cu activitate în domeniul pregătirii fibrelor și filării fibrelor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, fabricarea hârtiei și a cartonului, extracția de minereuri feroase, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea produselor de cocserie, fabricarea altlor produse chimice anorganice de bază, fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje, metalurgia aluminiului, producția plumbului, zincului și cositorului și metalurgia cuprului.

Citește articolul integral aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top