Importarea unor scheme „IRS” de către Fiscul autohton

Dacă ar trebui să spun repede cine au fost ultimii trei ocupanți ai jilțului din fruntea ANAF, cu siguranță, m-aș bîlbîi. Însă, pentru că urmăresc atent fenomenul financiar public, mai ales după „lăsareacrizei, îl știu bine pe actualul cap” al administrării fiscale autohtone. Sorin Blejnar se află pe poziția în cauză de aproximativ un an de zile, după ce, alți patru ani, a fost comisar general adjunct al Gărzii financiare. Deși, cu siguranță, se bucură de o remarcabilă susținere politică, nu putem să nu remarcăm baza profesională aparte pe care stă: în ultimii 15 ani a urcat, treapta cu treaptă, în ierarhia sistemului fiscal, de la simplu agent de circumscripție financiară, pînă la etajul ultim, cel al deciziilor de maxim impact în plan macrofinanciar… Aruncînd o privire asupra hărții ultimelor mișcări de pe frontul fiscal, observăm că se iau unele măsuri, pe care le putem cataloga, cel puțin notabile. Astfel, după unificarea declarării într-un singur document a obligațiilor bugetare și asigurarea normativă și logistică a plăților on line, la sfîrșit de an (2010) se inițiază un nou demers, care prin intențiile sale, este menit să aducă eficiență în ruginitul sistem fiscal-bugetar autohton. Este vorba despre recenta modificare a Codului fiscal, care permite microîntreprinderilor a căror cifră de afaceri este sub 100.000 de euro în anul precedent şi care au pînă la nouă salariaţi, să poată opta, începînd cu 2011, între plata unui impozit pe profit de 16% şi plata unei taxe de 3% din venituri. Apoi, lucru mai important, în materie de control fiscal, s-a instituit impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate – a căror natură nu este cunoscută la momentul controlului de către ANAF. Concret, în cazul oricărei persoane fizice care a făcut cheltuieli sau deţine elemente de patrimoniu mai mari cu 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, decît veniturile declarate, se vor face verificări ale situaţiei fiscale şi dacă se constată că există venituri nedeclarate a căror natură nu este cunoscută, acestea se impun cu cota unică. Controlul respectiv ar urma să revină unui departament specializat în monitorizarea şi verificarea situaţiilor fiscale ale persoanelor fizice. Menționăm că IRS-ul american (Internal Revenue Service) utilizează cu succes metodele și mijloacele indirecte în controlul fiscal (metoda cheltuielilor efective, metoda fluxurilor financiare ori cea a patrimoniului). La aplicarea celei dintîi se are în vedere că orice persoană care a făcut cheltuieli şi nu are venituri, pe baza acestor cheltuieli, se poate impozita, pentru că orice cheltuială are o sursă. Cînd este vorba despre metoda fluxurilor financiare, se pleacă de la ideea că orice persoană care face încasări şi plăţi, dar nu are venituri, poate fi impozitată pe baza acestor încasărilor şi plăţilor respective.  Apoi, în cazul persoanei care nu a declarat venituri, dar pentru care există elemente certe de creştere a averii, se pot lua în considerare aceste elemente  de către organele fiscale la stabilirea venitului impozabil. În același context, al optimizărilor de sistem fiscal, trebuie să aducem în discuție și proiectatele măsuri de îmbunătăţire a activităţii structurilor ANAF. Luarea acestora (un proiect de OUG stă” gata să fie adoptat de Executiv) ţine seama de importanţa existenţei unui mecanism unic de control, care să înlăture paralelismele şi să elimine evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiaşi operaţiuni economice, dată fiind cerinţa eficientizării activităţii structurilor MFP/ANAF prin înlăturarea practicilor neunitare şi instituirea unui sistem apt să aplice în mod omogen legislaţia. Într-o primă urgență, fuzionează prin absorbţie Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară, care se desfiinţează şi se reorganizează ca structuri, fără personalitate juridică în cadrul ANAF, urmînd a fi coordonate de cîte un vicepreşedinte cu rang de subsecreta
r de stat. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, instituţii cu personalitate juridică organizate în subordinea ANAF şi a MFP, tot ca urmare a fuziunii prin absorbţie, se reorganizează ca unităţi subordonate (denumite direcţii de administrare fiscală judeţene şi a municipiului Bucureşti), şi preiau: a) activitatea direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale şi a direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale din cadrul ANV, cu excepţia birourilor vamale de frontieră şi de interior; b) activitatea secţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Gărzii Financiare. Ulterior, în cca. un an, urmează a se înfiinţa opt direcţii de administrare fiscală regionale (prin HG), ca servicii publice deconcentrate (evident, tot în cadrul ANAF), cu personalitate juridică, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare. Nu e sigur că vor fi complet rezolvate problemele arieratelor, reducerii evaziunii fiscale şi creşterii veniturilor colectate, dar estimăm că, astfel, anumite îmbunătățiri pe acest plan devin mult mai posibile.

Ionel Bostan

Ionel Bostan

Ionel Bostan este publicist şi prozator – membru al Uniunii Scriitorilor (USR) şi Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR). N.21 februarie 1962, Giurgeşti-Tg.Frumos, judeţul Iaşi. Studiază Economia şi Dreptul la Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi. Profesor universitar din anul 2002.

scroll to top