Parlamentul României a adoptat, miercuri, 10 iunie, o lege deosebit de importantă pentru descentralizarea modului în care se accesează fondurile europene pentru dezvoltare regională. Astfel, potrivit noii legislații, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), devin autorități de management pentru Programul Operațional Regional. Altfel spus, fondurile alocate celor opt regiuni de dezvoltare ale României nu vor mai fi gestionate în ultimă instanță de la București, cum era până acum, ci la nivel regional.
Textual, Legea nr. 354/2020 privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene spune la articolul 3, paragraful1: „La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României, începând cu perioada de programare 2021-2027, Agențiile pentru Dezvoltare Regională organizate potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, îndeplinesc funcția de Autoritate de Management pentru Programele Operaționale de Dezvoltare Regională (…)”.
Legea a fost depusă în 25 februarie, de parlamentari din toate partidele. Ea a fost votată în Camera Deputaților, decizională, cu 265 de voturi pentru, 26 contra și două abțineri și a fost trimisă spre promulgare, la președintele României. Anterior, guvernul Orban I încercase reglementarea chestiunii printr-una dintre cele 25 de OUG-uri, date chiar cu o zi înaintea moțiunii de cenzură din 5 februarie.
Durere veche
Sumele aflate în joc sunt mari. Astfel, la nivelul regiunii Nord-Vest, alocarea pentru perioada 2014-2020 prin Programul Operațional Regional a fost 858,7 milioane de euro, toți, aprobați prin ștampila finală de la București. În următoarea perioadă de programare, 2021-2027, foarte probabil că sumele pentru dezvoltare regională nu vor scădea, dimpotrivă.
Până acum, ADR-urile erau doar organisme intermediare, cu un rol important în derularea fondurilor de dezvoltare regională, dar dublate de autoritatea de management din cadrul guvernului, care avea ultimul cuvânt. În mod frecvent, verificările efectuate de la București erau redundante, mărind birocrația și timpul necesar accesării fondurilor europene.
Toate aceste aspecte erau cunoscute de oamenii din interiorul sistemului. Ele au ieșit public la iveală de mai multe ori. De exemplu, în septembrie 2017, Carsten Rasmussen, șeful Unității pentru România în cadrul Directoratului General Politici Regionale al Comisiei Europene spunea:
„Validarea proiectelor trimise la București durează câteva luni. Trebuie să eliminăm acest control de la centru, care este cel mai adesea redundant”
Acesta a remarcat că una dintre problemele României este faptul că ea este „o țară foarte centralizată”. „Nu e treaba Comisiei Europene de a spune cum să conduci țara, dar [centralizarea] este o provocare în plus”, a adăugat eurocratul. El a exemplificat, spunând că dacă Iașiul, Clujul sau Craiova vor un sistem de mobilitate, nu este firesc ca un proiect pe această temă să necesite aprobare… Detalii aici.
