Daca vrei sa implementezi in organizatie un sistem care sa stocheze datele istorice si care poate fi folosit ulterior in analiza de risc, vei vrea sa implementezi un soft de business intelligence (si va fac trimitere la companii precul SAP, Microsoft, Oracle pentru preturile acestor solutii).
Daca organizatia vrea sa se ocupe si de planificarea asigurarii continuitatii afacerii si de riscurile naturare, atunci va incerca sa analizeze mediul, terenul, conditiile atmosferice etc. si va avea nevoie de un soft de tip GIS.
Sunt constient ca in „real life” lucrurile stau altfel decat in carte. Si evident, modelul la care faceam eu referinta este unul aplicabil primelor zile de viata ale unei organizatii sau ale unui proiect, cand se vorbeste mai mult despre planificare, decat despre implementare. Si este, in acest moment, un model mai mult teoretic decat practic.
GIS ajuta, din punctul meu de vedere, si la raportarea in forma georeferentiata. Sa ne gandim la multinationale: i se va comunica directorului, sa zicem, din UK, despre dorinta de amplasare a unei noi locatii intr-o localitate din Vrancea. Evident ca respectivul manager nu va avea nici o idee unde este acea localitate.
Insa intr-un raport georeferentiat, va observa ca localitatea in discutie este in zona geografica despre care el cunoaste ca este supusa unui risc seismic mai mare decat alte zone geografice (cu ajutorul simularii poate observa si comportamentul viitoarei locatii in caz de seism de o anumita magnitudine).
Vali,
Eu ma refer la Romania.
Fara GIS, orice companie cind discuta de BCP are la dispoziţie ca alternative: outosourcing la serviciile de recovery sau relocare. Astea rezulta in urma BIA. Pentru relocare, fara GIS, BRASOVUL este orasul care corepunde din punct de vedere al protectiei fizice. Si preferat de majoritatea companiilor autohtone.
Cand vorbesc despre GIS in planificarea continuitatii afacerii ma gandesc la politica privind amplasarea locatiei centrelor de prelucrare automata a datelor. O astfel de politica spune: „nu amplasati astfel de centre in zone inundabile sau in zone cu risc seismic etc.”
Si atunci, GIS ma ajuta sa fac diverse simulari (mai mult sau mai putin pesimiste) despre modul in care diversi factori naturali ar putea sa-mi afecteze cladirea (sa zicem) in care imi voi desfasura activitatea: cresterea cotelor de inundatie a unui rau din apropiere poate determina inundarea centrului de date? (sa ne gandim si la inundatiile care au prins si Bacaul sau de ce nu, peste ocean, unde uragane precum Katrina sigur au afectat diverse afaceri).
Continuitatea afacerii nu necesita nici o investitie in GIS.
Continuitatea trebuie asigurata pentru evenimente nedorite ce se pot transforma in criza sau dezastru. De exemplu, ce legatura va fi intre GIS si faptul ca un branch bancar, cu o pondere de 15% din cifra de afaceri isi intrerupe activitatea ca urmare a unei crize sau manifestatii civile!? Cu ce ajuta GIS?…..
Buna Flory,
Nu am un raspuns direct la intrebarea ta deoarece nu m-a preocupat domeniul. Iar pentru un raspuns pertinent este nevoie de putina analiza.
Sunt convins ca efecte se vor vedea si in piata media. Nu stiu ce anume din aceasta piata te intereseaza, dar asa cum dispar companii din retail sau productie, sigur vor disparea si publicatii (fie ele online sau offline).
Concurenta este mare, lupta pentru vanzarea de spatiu publicitar este de asemenea mare. Efectul de domino de care scriam in Business Standard se va vedea si aici.
Dar lasa-mi un mesaj cu exact ceea ce te intereseaza. Aici sau pe site-ul meu, http://www.managementul-riscurilor.ro.
Poate eu, poate altcineva care ne citeste o sa iti raspunda cu mai multe detalii.
Buna ziua,
As avea nevoie de parerea dumeavoastra, avand in vedere faptul ca ati studiat riscul as dori sa-mi spuneti cum definiti situatia de risc in care se afla in acest moment media romaneasca-in contextul crizei economice, cum ar putea fi gestionata. Am nevoie de parerea dumenavoastra pentru sustinerea unei teme. Multumesc!