KUNG FU în Managementul de Proiect

Zilele trecute am reîntâlnit un bun prieten pe care nu îl văzusem de mulţi ani, dar despre care ştiam că plecase în America cu sportul. Băiat pe atunci, practica KUNG FU-ul, iar acum se întorsese în ţară, în concediu, pentru aş vizita părinţii. Printre multele întrebări-răspunsuri care au curs între noi, a avut curiozitatea la un moment dat să îi explic cu ce mă ocup şi ce presupune acest lucru. Am stat şi m-am gândit o clipă că aş putea să-l lămuresc făcând o suprapunere a KUNG FU-ul în Managementul de Proiect.

Câţi dintre voi nu aţi văzut un film clasic cu arte marţiale? Dacă privim un proiect prin prisma unei astfel de pelicule, obiectivele ar putea fi: 1. identificarea diferitelor stiluri sau mişcări de luptă, 2. descoperirea unor tehnici noi şi eficiente, 3. găsirea unui mod nou de a vedea şi a gândi lucrurile etc.

L-am întrebat atunci pe prietenul meu: “Care sunt caracteristicile cele mai importante ale unui film cu KUNG-FU?”.  A zăbovit o secundă după care mi-a răspuns: “o poveste, mişcări super-umane, diverse tehnici şi ….acele cuvinte rostite de personaje, care parcă nu se potrivesc cu mişcarea buzelor”.

“Dar mişcările?”, îl întrebasem pe mai departe. Mi-a spus că mişcările în KUNG FU au un caracter imitativ şi sunt denumite global “Cele cinci forme animale ale Dragonului, Cocorului, Şarpelui, Maimuţei şi Tigrului”.

A dorit să îmi precizeze faptul că, mişcările Dragonului cultivă spiritului şi că ele sunt agresive, directe, respiraţia duce cu gândul la foc, la nările dragonului iar frica este un motivator.

Cocorul acumulează esenţa, îşi “alungeşte” gâtul, crede că totul este posibil şi îşi asumă riscuri.

Şarpele activează viaţa, energia vitală, sunt buni comunicatori, dar sunt meschini şi nu divulgă informaţii.Maimuţa, prietenul oricui, sociabil, un bun camarad într-o echipă.

Tigrul durizează muşchii şi întăreşte oasele, este precaut, reticent în a acţiona rapid şi îi place să acumuleze informaţii.

Imediat după cele relatate, i-am spus prietenului meu că aceste stiluri sau mişcări pot fi aplicate si in proiecte. De exemplu, stilul Dragon s-ar potrivi într-un moment în care aşteptările au fost stabilite, dar nu şi întrunite, iar munca nu a fost realizată. Totuşi e bine de evitat aplicare lui într-o echipă ce posedă experienţă sau într-o fază incipientă a proiectului. Apoi, gândindu-mă la stilul Cocor, i-am spus că l-aş aplica în acele proiecte creative şi atunci când termenele de finalizare nu sunt critice. Nicidecum nu s-ar potrivi într-un proiect cu constrângeri privind execuţia acestuia sau în proiecte cu implicaţii majore. Şarpele l-aş folosi pentru probleme minore, dar l-aş ignora atunci când problemele ar deveni mari sau chiar la începutul proiectului. Maimuţa, prin faptul că mi-a fost definit ca fiind sociabil şi prietenos, este potrivit la începutul proiectului sau când dorim să ne eliberăm de stres. Dacă probleme necesită abordare, stilul maimuţa nu este cel mai potrivit. Într-un final, Tigrul, prin faptul că e precaut, e potrivit atunci când implicaţiile în proiect sunt mari, dar nu şi când informaţiile lipsesc sau nu sunt disponibile, iar deciziile care trebuie luate sunt minore.

Discuţia noastră a continuat, iar el mi-a spus că practica este necesară dacă doreşti să fi un bun luptător. Nu poţi învăţa KUNG FU citind cărţi, experienţa este cel mai bun profesor şi poate şi …“câţiva pumni”, a continuat el zâmbind.

Dacă privim din punct de vedere al managementul riscurilor, vor fi întotdeauna “pumni” sau “lovituri” la care nu te aştepţi. Mi-am reamintit că în majoritatea filmelor pe care le-am văzut în copilărie, maestrul îl bătea pe învăţăcel chiar la început, tocmai pentru că experienţa şi training-ul să îl pregătească pentru viaţă.

În final, i-am înşirat acestuia cele „4 veninuri mortale” ale unui proiect pe care le consider a fi:

–         sponsorul proiectului să nu fie unul potrivit

–         lipsa rigorii proceselor

–         nepotrivirea dintre oameni

–         lipsa încurajării echipei

 

Vreţi să aflaţi şi concluzia prietenului meu?

 

–         Managerii de proiect sunt luptători super-umani

–          Foloseşte tehnicile în funcţie de necesităţi

–          Continuă să lucrezi prin practică şi disciplină

–          Vor exista totuşi şi câteva lovituri

–          Fereşte-te de veninuri

–          Fi atent la cuvintele rostite ca ele să se potrivească cu mişcările buzelor

 

Cu bine!

Ioana Bandici

Ioana Bandici

Absolventă a studiilor de masterat în specializarea “Managementul Proiectelor”, la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice “David Ogilvy” din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Admnistrative, Bucureşti. Deţin peste 6 ani experienţă în managementul de proiect şi peste 2 ani în managementul de program, dobândită atât ca expert în fonduri structurale în cadrul Autorităţi de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, Serviciul Strategie şi Coordonare Program cât şi ca manager de proiect în cadrul administraţiei publice locale. Ofer consultanţă de specialitate în vederea accesării programelor de finanţare europeană cât şi în domeniul promovării şi dezvoltării iniţiative private. Ca formator de formatori, desfăşor training specializat în domeniul managementul de proiect.

One Reply to “KUNG FU în Managementul de Proiect”

  1. Ionut spune:

    Articol interesant!

    Putin …nefericita formularea: Băiat pe atunci, practica KUNG FU-ul, ….

    In rest chiar interesant!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top