România, văzută cu ochii macroeconomistului, se înfățișează ca fiind în plin proces de corecţie a modelului economic de creştere. Observăm că se vizează trecerea de la un model bazat pe consum (prin îndatorare) la unul bazat pe investiţii, exporturi şi atragere a fondurilor europene. Recentele măsuri de ajustare bugetară, inclusiv de creştere a TVA cu 5 puncte procentuale, precum şi dificultăţile financiare şi cererea scăzută din sectorul construcţiilor şi cel al serviciilor, au făcut ca anul tocmai încheiat să se soldeze cu o reducere de PIB – în termeni reali – care tinde către 2%. Instituțiile de profil deja au stabilit că reducerea este determinată, în principal, de cererea internă – diminuată, în special, ca urmare a scăderii consumului, atît cel al gospodăriilor populaţiei, cît şi cel al administraţiei publice. Consumul populaţiei a scăzut cu 3,7% (Cf. MFP/ Raport la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 şi orizontul 2012-2014), iar cel guvernamental (individual şi colectiv al administraţiei publice) cu 2,6%. Să amintim că nivelul cheltuielilor de personal pentru aparatul public a înregistrat în perioada 1 ianuarie-31 octombrie, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, o reducere de 6,7% la nivelul bugetului general consolidat, ca urmare a reducerii cu 25% a salariului și a altor drepturi de natură salarială pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2010. Focalizîndu-ne atenția doar asupra a trei sectoare, observăm că faţă de luna iunie 2010, scăderea medie a cîştigului salarial mediu net în primele trei luni după aplicarea reducerii (conf. Legii nr. 118/2010) a fost de 24,5% în învăţămînt, 20% în sănătate şi asistenţă socială şi 18,3% în administraţie publică. Numărul de şomeri înregistraţi la nivel național, în prezent, se apropie de 700 mii persoane (674 mii persoane, în primele 10 luni şi o rată a şomajului de 7,5%). Rata inflaţiei nu este exclus să fi trecut deja de 8%, de moment ce, oficial, la 31 octombrie a.c., aceasta ajunsese la 7,88%. Faţă de anul anterior, este ca și „sărită” măcar cu 3 puncte procentuale. Majorarea ratei inflaţiei începînd cu luna iulie 2010 s-a datorat (și) creşterii cotei de TVA cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%. De exemplu, în prima lună de aplicare a TVA majorată (iulie 2010), creşterea preţurilor a fost de 2,58%, fiind preluată astfel doar 61% din creşterea TVA. În ce privește cîştigul salarial mediu brut, nivelul preliminat al acestuia pentru anul 2010 este de 1910 lei, mai mare cu 3,5% decît în anul anterior. Cîştigul salarial mediu net se prelimină a fi de 1393 lei, respectiv cu 2,4% mai mare (Cf. Raport la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011). Însă, pentru cîştigul salarial real s-a estimat o scădere cu 3,6%. În condiţiile în care redresarea economiei mondiale continuă, iar în zona euro se anticipează o revigorare a activităţii economice, pe fondul menţinerii unor anumite incertitudini, pentru economia românească se estimează o revenire în teritoriu pozitiv al creşterii (1,5% creștere PIB real pentru anul 2011). Certitudinile, însă, sînt legate de măsura reducerilor, perpetuată în exercițiul bugetar următor. Legislaţia de implementare a Legii salarizării unitare exclude majorări salariale pentru sectorul public, fiind concepută astfel încît să se realizeze încadrarea cheltuielilor de personal pe 2011 în anvelopa salarială agreată (de 39 miliarde RON), exclusiv contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat datorate de militari și polițiști. De asemenea, se elimină sistemul sporurilor de productivitate (stimulente) prin includerea acestora în salariul de bază şi prin abrogarea prevederilor legislative prin care se înfiinţa fondul de finanţare a lor.
