Statutul personalului cu atributii de control (SPAC)

Regăsit printre prioritățile legislative ale Executivului, Proiectul de Lege privind Statutul personalului cu atribuții de control (PLSPAC) relevă dezideratul asigurării, în această materie, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparțial, exclusiv în interesul cetățeanului şi al entităților publice.

Lecturând textul inițiat de Secretariatul General al Guvernului și Corpul de Control al Primului Ministru (postat pe http://www.drp.gov.ro/) vom descoperi norme bine închegate care privesc persoanele ce exercită activități de verificare în cadrul entităților publice cu atribuții de control, indiferent de funcția sau postul ocupat.

Astfel, ar urma ca de la 1 iunie 2011, dispozițiile la care ne referim aici să se completeze cu dispozițiile legilor speciale care reglementează activitatea şi statutul persoanelor cu atribuții de control, în privința:

a) competențelor, drepturilor şi obligațiilor specifice ale acestor persoane;

b) metodologiei controlului;

c) sistemulului de recrutare, perfecționare profesională şi stimulare a controlorilor.

În Capitolul II, PLSPAC definește scopul şi principiile controlului (Tabel 1). Evident, scopul acestuia nu diferă foarte mult de formulările regăsite deja în literatura juridico-economică, Art. 4 enunțând: „Controlul urmăreşte aplicarea şi respectarea de către entitatea controlată a prevederilor actelor normative şi/sau administrative conform principiului legalității şi al subordonării ierarhice în exercitarea unei activități, îndeplinirea obligațiilor economice, comerciale, financiare, fiscale, administrative ori de alta natură”.

Tabel 1 – Principiile care guvernează exercitarea activității de control

Principiile activității de control	În ce constau principiile controlului
Legalitatea	Controlul trebuie efectuat de către entitățile cu atribuții de control în executarea dispozițiilor actelor normative şi administrative care le reglementează activitatea.
Regularitatea	Acțiunile de verificare urmează a se desfășura la intervale rezonabile de timp, astfel încât să stabilească periodic modul în care entitatea controlată îşi îndeplineşte obligațiile.
Transparența	Entitatea controlată are dreptul să cunoască instituția şi persoanele care efectuează controlul, perioada supusă controlului, perioada în care se desfăşoară controlul, modul de desfăşurare, domeniul sau activitatea supusă controlului si rezultatul controlului.
Confidențialitatea	Controlorii au obligația de a nu divulga date, documente sau informații despre care au luat cunoştință în timpul sau ca urmare a controlului, cu excepția situațiilor în care legea impune dezvăluirea acestora.
Profesionalismul	Exercitarea atribuțiilor de control se face cu responsabilitate, competență, eficiență, conştiinciozitate şi corectitudine.
Integritatea	Persoana cu atribuții de control este obligată să îşi îndeplinească îndatoririle cu bună credință, să respingă şi să aducă la cunoştința șefilor ierarhici și/sau autorităților competente orice încercare de influențare sau de deturnare de la obiectivele şi scopul propus, să nu pretindă şi să nu primească, în nici o împrejurare, direct sau indirect, pentru ea sau pentru altul, bani ori alte foloase sau promisiuni de astfel de foloase, pentru ascunderea rezultatelor reale ale controlului sau pentru avantajarea, în orice mod, a entității controlate sau a personalului acestuia.
Obiectivitatea şi imparțialitatea	Controlorul trebuie să aibă o atitudine obiectivă, neutră, față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, să constate şi să elaboreze concluziile şi propunerile pe baza datelor şi documentelor examinate, cu eliminarea interpretărilor subiective, speculative, nesusținute şi părtinitoare.
Proporționalitatea	Măsurile propuse sau dispuse precum şi sancțiunile aplicate trebuie să fie proporționale cu gravitatea faptelor comise.

Referirile la sistemul de recrutare și perfecționare profesională a controlorilor (Capitolul V al PLSPAC) precizează că poate ocupa o funcție cu atribuții de control persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții:

a) are studii de specialitate juridice, economice, administrație publică sau alte studii de specialitate care au legătură cu activitatea de control pe care o va desfăşura;

b) are o vechime în muncă de minimum 3 ani în specialitatea studiilor absolvite sau într‐o activitatea similară de control;

c) nu a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru infracțiuni în legătură cu serviciul și împotriva sa nu s‐a pronunțat interdicția de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv;

d) este aptă din punct de vedere medical pentru desfășurarea activității de control.

e) nu i s‐a desfăcut contractul individual de muncă sau nu a fost destituită dintr‐o funcție publică din motive imputabile ei.

Când se referă la drepturile controlorilor (Capitolul III), Proiectul statuează că „persoanele cu atribuții de control îşi exercită atribuțiile în domeniul specific de activitate, beneficiind de protecția legii şi de drepturile conferite de actele normative şi administrative în vigoare”.

Apoi, potrivit Art. 7 (1), „Pentru fundamentarea corespunzătoare a constatărilor, propunerilor sau masurilor luate, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, persoana cu atribuții de control are dreptul:

a) de a fi tratată civilizat, cu respect și deferență de către entitatea controlată și personalul acesteia;

b) la acces neîngrădit, în condițiile legii, la informațiile necesare pentru realizarea atribuțiilor sale indiferent de suportul şi/sau forma în care s‐ar prezenta acestea.

c) să solicite copii după orice înscris sau document considerat relevant pentru operațiunea de control;

d) să solicite date şi informații de la persoane fizice sau juridice care au legătură cu obiectul controlului;

e) la acces în spațiile entității controlate”.

De asemenea, poate solicita să fie însoțită de un reprezentant al entității controlate atunci când va verifica birourile, spațiile de lucru, depozitele, rampele, mijloacele de transport ale respectivei entități.

Tot în materie de drepturi figurează și prevederea potrivit căreia controlorii “beneficiază de stabilitate în funcție şi independență față de orice schimbare politică” – Art. 8 (1).

În continuare legiuitorul impune ca șefii entităților cu atribuții de control “să dispună măsuri pentru asigurarea și respectarea stabilității în funcție a persoanelor cu atribuții de control în situația reorganizării entității sau a modificării structurii, atribuțiilor sau denumirii acesteia” – Art. 8 (2).

Aceiași șefi au și obligația ca „la solicitarea scrisă şi motivată a persoanei cu atribuții de control, să sprijine în mod transparent demersurile acesteia pentru dobândirea, în condițiile legii, a protecției instituțiilor abilitate, inclusiv să asigure asistență juridică în litigiile rezultate ca urmare a activității de control”.

Faptul că inspectorul nu răspunde pentru constatările sale, afară doar de situația în care controlul este efectuat cu încălcarea evidentă a legii, nu este tocmai un element de nouatate, fiind regăsit și în alte reglementări. Evident, și acum apare prilej de ample discuții în rândul „controlabililor”, care susțin că, la adăpostul acestei prevederi – Art. 8 (1), adesea se face exces de zel. După cum, subliniem noi, aceeași opinie transpare și din menținerea măsurii acordării de stimulente în funcție de mărimea prejudiciilor constatate.

Măsura în cauză este (re)legiferată de Art. 23 al PLSPAC, ordonatorii de credite urmând să acorde stimulente (1% din valoarea constatată) controlorilor care descoperă prejudicii sau sume datorate bugetelor publice mai mari de 100.000 lei.

Apoi, fie că au realizări de genul celor amintitie, fie că nu, controlorii pot beneficia – potrivit Art. 22 – de acordarea unui spor salarial lunar de maxim 30% din salariul de încadrare.

Totuși, acest sistem de recompensare a personalului nu operează în cazul instituțiilor de control care au prevăzute modalitatea și procentul de acordare a stimulentelor în statutele proprii sau prin alte acte normative.

În privința obligațiilor controlorilor, PLSPAC statuează (Art. 10) că în exercitarea funcției acestora se impune aducerea la cunoştința şefului ierarhic, în scris, existența tuturor situațiilor ce constituie conflict de interese.

Situațiile respective pot deriva din:

a) emiterea unui act administrativ ori participarea la luarea unei decizii în exercitarea funcției, dacă aceasta are un interes de natură a produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradele I ‐ IV;

b) beneficierea în mod direct sau prin persoane interpuse, în condiții preferențiale, de serviciile, produsele, lucrările sau fondurile entității controlate;

c) deținerea în mod direct sau prin persoane interpuse a calității de acționar, asociat, administrator, cenzor la entitatea controlată ori beneficierea de sponsorizări sau liberalități din partea entității controlate ori a reprezentanților acesteia;

d) îndeplinirea unei funcții onorifice sau remunerate în cadrul entității controlate.

Pe același palier al obligațiilor, dincolo de precizarea regăsită în Proiect (Art. 12) că inspectorii/ controlorii trebuie să îşi fundamenteze constatările, concluziile şi propunerile, pe baza documentelor și informațiilor provenite în mod oficial de la structurile entității controlate sau de la alte entități, aceștia (conform Art. 11) mai trebuie:

a) să adopte un comportament civilizat față de entitatea şi personalul entității controlate, bazat pe respect, deferență şi corectitudine;

b) să nu facă discriminări, să nu acorde privilegii şi să nu se lase influențat de interese personale sau presiuni;

c) să nu divulge identitatea persoanelor care au formulat reclamații, sesizări sau petiții, dacă legea nu prevede altfel;

d) să se documenteze temeinic cu privire la controlul ce urmează a fi efectuat;

e) să prezinte reprezentantului entității controlate documentul care atestă împuternicirea expresă pentru efectuarea controlului;

f) să comunice entității controlate, consecințele refuzului de a permite efectuarea controlului, conform reglementarilor specifice;

g) să păstreze confidențialitatea documentelor, materialelor şi informațiilor obținute în timpul controlului şi să ia masurile necesare pentru protecția acestora;

h) să solicite, dacă este cazul, date şi informații de la persoanele fizice şi juridice care au legătură cu obiectul controlului;

i) să pună la dispoziția entității controlate documentul întocmit în urma operațiunii de control;

j) să informeze toate instituțiile publice competente despre cele constatate în cadrul controlului.

Legat de efectuarea acțiunilor de control tematic, având obiective clare şi precis determinate, Capitolul IV al PLSPAC prevede menținerea programării anuale a acțiunilor specifice. În acest sens, planurile se întocmesc și se aprobă până la sfârșitul anului calendaristic în curs pentru anul calendaristic următor. Evident, este menținută și varianta inopinată a controlului, care se efectuează fără a fi cuprinsă în planul anual de verificări. De cele mai multe ori are la bază petițiile/ sesizările, inclusiv din oficiu, şi constă în verificarea punctuală a unei situații.

Alte repere metodologice regăsite aici obligă la:

– exercitarea misiunilor de verificare numai în baza unui act scris, emis de conducătorul entității cu atribuții de control, care prevede în mod explicit denumirea entității supusă controlului, scopul, obiectivele, tipul şi durata controlului, temeiul juridic precum şi numele membrilor echipei de control;

– acțiunile de control se efectuează în echipe formate din cel puțin două persoane cu atribuții de control;

– efectuarea operațiunii de control este consemnată în registrul unic de control al entității controlate;

– entitatea controlată are obligația de a pune imediat la dispoziția controlorilor toate documentele, datele și informațiile solicitate și de a asigura accesul acestora în spațiile în care își desfășoară activitatea (în caz contrar fiind pasibilă de contravenție, care se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru contravenientul persoană fizică, și de la 5.000 lei la 25.000 lei, penrtu contravenientul persoană juridică).

În toate situațiile, rezultatele verificărilor se materializează într‐un act de control, care, conform Art. 16, se prezintă spre aprobare sau spre informare conducătorului entității cu atribuții de control; în termen de cel mult cinci zile lucrătoare, calculate de la data întocmirii sau aprobării acestuia, actul de control se transmite entității controlate şi instituțiilor vizate, în vederea intrării în legalitate.

Evident, același act poate fi și contestat de persoana interesată, după cum, dacă există indicii privind săvârşirea unor fapte cu caracter penal – conform Art. 16 (3), actul de control şi documentele anexe se transmit și organelor de cercetare și urmărire penală.