Lupta guvernelor cu parlamentele naționale pentru ratificarea finanțării PNRR: 8 state, printre care și România, nu au ratificat planul Next Generation

UE.gif

Comisia Europeană este pregătită, din punct de vedere tehnic, să iasă la 1 iunie pe piețele de capital și să împrumute bani pentru a susține finanțarea planului Next Generation EU, cu cea mai semnificativă componentă a sa – Mecanismul de Relansare și Reziliență, cel care susține cele 27 de planuri naționale de relansare.

Singura problemă: 8 state membre, între care și România, nu au aprobat încă Decizia privind Resursele financiare Proprii ale UE, fără de care Comisia nu poate accesa credite.

Până la data de 5 mai 2021, potrivit unui document de analiză al Parlamentului European, 19 state membre au aprobat decizia, restanțele fiind înregistrate de: Austria, Estonia, Finlanda, Irlanda, Țările de Jos, Ungaria, Polonia și România.

Pare evident că niciun stat nu va respinge documentul pentru că mizele financiare sunt uriașe, existând însă motive diferite care întârzie procedura.Dacă în Austria, Estonia, Țările de Jos, Ungaria, Polonia și Irlanda există dispute politice interne legate de noile taxe, de modul de rambursare al creditelor sau chiar de principiul datoriei comune, în cazurile României și Finlandei e vorba de simpla aritmetică: partidele din arcul guvernamental nu dețin majoritatea necesară (de două treimi) în Parlament pentru a aproba documentul.

Decizia privind Resursele financiare Proprii ale UE se află la Parlamentul României și nu a putut fi votată din cauză că PSD a condiționat votul de prezentarea în detaliu în Parlament a PNRR românesc. Pe 10 martie, Birourile Permanente reunite ale Camerei și Senatului au scos proiectul de pe ordinea de zi a ședinței comune, iar de atunci acesta nu a mai fost repus pe ordinea de zi.Decizia privind Resursele financiare Proprii introduce 3 noutăți semnificative:

  • În primul rând, crește permanent plafonul de contribuții a statelor membre la Bugetul UE, de la 1,20% la 1,40% din Venitul Național Brut (GNI).
  • În al doilea rând, este stabilită o creștere adițională, dar temporară, de 0,6% GNI dedicată exclusiv finanțării Next Generation EU, permițând astfel Comisiei să împrumute resurse la o scară fără precedent pe piețele de capital în vederea finanțării redresării.
  • În al treilea rând, este introdusă o contribuție națională legată de deșeurile de plastic nereciclat – prima resursă proprie nouă a UE care este creată din 1988. În plus, cinci state membre (Danemarca, Germania, Țările de Jos, Austria și Suedia) care au beneficiat de corecții temporare la contribuțiile lor stabilite în 2014 primesc reduceri anuale forfetare în perioada 2021-2027.

Finalizarea procedurii de ratificare de către toate statele membre a Deciziei privind Resursele financiare Proprii a durat în general mai mult de doi ani… Detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.