Probabilitatea unui eveniment depinde atât de o serie de factori externi, cât şi de factori interni ai entităţii (afacere / proces / proiect) pentru care se realizează evaluarea riscurilor. Este esenţial a se cunoaşte şi controla un număr cât mai mare din aceşti factori.
Factorii interni includ date istorice din interiorul entităţii, colectate de-a lungul timpului, fiind necesar a se păstra o înregistrare a tuturor datelor prelucrate indiferent dacă pe moment se poate considera că respectivele date nu vor mai fi de folos pe viitor.
O modalitate de a reuşi acest lucru fără a afecta mediul operaţional este apelarea la tehnologia depozitelor de date şi a sistemelor de asistarea deciziilor. (se întrevede legătura cu sistemele Business Intelligence
Fără a intra în detalii tehnice amintim doar că depozitul de date reprezintă un mod de stocare a datelor şi de creare a informaţiilor prin sprijinirea pe randamentul resurselor data marts ; data marts fiind segmente sau categorii de informaţii şi/sau date care sunt grupate împreună pentru a furniza „informare” în acel segment sau categorie. De altfel, W. H. Inmon, unul din părinţii tehnologiilor depozitelor da date, defineşte acest sistem ca fiind „o colecţie de date orientate pe subiect, integrate, nonvolatile, diferite (sensibile) de-a lungul timpului, şi care sprijină deciziile manageriale.” Sistemul de asistarea deciziilor sau, în opinia unor autori, sisteme de sprijinire a procesului decizional, evitându-se astfel posibila concluzie că până la apariţia acestor sisteme deciziile n-ar fi avut suport , reprezintă, într-o simplă definiţie, stratul de prezentare a datelor din depozitul de date. Este însă mult mai mult decât un strat de prezentare, sistemul de asistarea deciziilor extinzându-se de la extragerea datelor din depozitul de date până la prezentarea acestor date către decident, incluzând instrumente sofisticate de raportare, instrumente OLAP (OnLine Analytical Processing) şi Data Mining.