Fondurile europene constituie singurul element pe care cei mai infocati „europartizani“ il pot prezenta curent ca un activ al apartenentei Romaniei la UE. Acest unic element de activ este total ridiculizat de lista lunga si greu atarnatoare din pasiv: de la pierderea controlului national asupra economiei la transformarea tarii intr-o anexa de consum de tip colonial. Zise nerambursabile, fondurilor europene, potrivit proverbului „calul de dar nu se cauta la dinti“, nu li se cerceteaza nici sorgintea, nici menirea! In cadrul sistemului centru-periferie pe care il constituie UE, fondurile europene reprezinta ban public din centru pentru sustinerea expansiunii companiilor private tot din centru in periferiile sistemului. Banul public, potrivit regulilor stabilite chiar de cei din centru, nu se poate privatiza in tarile de origine (vai, ajutor de stat!), dar, prin trimiterea la periferie, se poate privatiza la fata locului. Centrul isi permite aceasta falsa marinimie, pentru ca extrage sistematic de la fiecare din periferii de cateva ori mai mult anual decat ii destineaza, extractia multiplicandu-se pe masura ce expansiunea privata, sustinuta public, a centrului la periferie devine mai extinsa si mai completa, adica pe masura ce fondurile europene isi realizeaza menirea. Fondurile europene reprezinta 1-2% echivalent PIB anual, in timp ce „extractia“ intre o patrime si o treime anual! Prin insasi destinatia lor structurala (care nu poate fi schimbata!), acestea nu au nicio legatura cu nevoile reale de dezvoltare ale Romaniei, ci cu nevoile expansiunii la periferie, pe teritoriul Romaniei, a unor firme private din centrul vest-european. De altfel, nimeni, dar absolut nimeni nu s-a apucat sa calculeze cat „costa“ de fapt aceste fonduri. Se spune ca sunt gratis. Desi de bani gratis in istorie nu s-a auzit! Destinatiile sectoriale sunt prestabilite si neschimbabile, iar acordarile sunt conditionate de achizitii de la donator. Si o adevarata armata de birocrati se ocupa de normare, reglementare, programare, selectare, prelucrare, accesare, supraveghere, controlare, decontare. Doar cu miile de oameni implicati, mult mai bine platiti decat restul birocratilor, se cheltuie mult mai mult decat fondurile europene alocate insele.
Citeste continuarea pe cotidianul.ro
