Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pregătește noi investiții în reducerea poluării cu nitrați

costel-alexe-2.jpg

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) pregătește demararea lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd și pentru o stație de compostare, pe lângă cele 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și cele 27 actualmente în construcție. Cele 12 localități beneficiare ale acestei tranșe de finanțare sunt: Parva – județul Bistrița Năsăud, Unguraș – județul Cluj, Colibași – județul Giurgiu, Șotânga – județul Dâmbovița, Valea Mărului – județul Galați, Vetrișoaia – județul Vaslui, Saraiu – județul Constanța, Tîrgușor – județul Constanța, Dobrosloveni – județul Olt, Vadu Pașii – județul Buzău, Gogoșari – județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani – județul Iași, pentru stația de compostare.

Astfel, MMAP, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), a început, joi, 17 septembrie 2020, procedura privind licitația pentru atribuirea lucrărilor de construcții care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd. Investițiile sunt finanțate de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială.

Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Țara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistență, care nu au posibilitățile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor.

Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UATurile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și din fermele mici.

Stația de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), pentru a putea fi folosit ca îngrășământ organic de bună calitate.

Prin acest sistem, pe lângă beneficiile de mediu, fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma și fac dovada predării gunoiului de grajd sunt considerați de către APIA și AFIR conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare, ceea ce îi scutește pe aceștia de investiții proprii în platforme individuale.

„Nevoia clară a reducerii poluării apelor cu nutrienți din surse agricole și necesitatea alinierii țării noastre la prevederile Directivei Nitrați sunt motivele pentru care proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este, în acest moment, la faza de finanțare adițională. Având o fază pilot între 2002-2007 și o primă etapă la nivel național între 2008-2017, Proiectul va continua să aibă intervenții până în 2022, în zona finanțării de investiții, a întăririi capacității instituționale și a informării și instruirii fermierilor”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 tone.

Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare. Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aprox. 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aprox. 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea și monitorizate de către MMAP.

Bugetul de investiții pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Proiectul, început în 2008 și încheiat în 2017, a finanțat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanțare adițională, alocată pentru cinci ani, până în martie 2022 și va finanța peste 80 de comunități locale.

Sursa: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

One Reply to “Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pregătește noi investiții în reducerea poluării cu nitrați”

  1. De la noaptea mintii la noaptea prostilor pacaliti de vulpi.
    Spun asta, pentru ca asa se intampla cu toate finantarile destinate proiectelor create de vulpile din Romania.
    Ce se poate face cu 36.320.000 euro in domeniul amintit de mistrelul de la mediu, cel care fuge de intalnirile cu inventatorii si de dezbateri pe teme de mediu.
    Sa vorbin despre un proiect sustenabil si profitabil: ………………..
    36.320.000 euro : 200.000 euro (pret pentru o 1 statie piroliza/100kg/h) = 180 statii.
    180 statii x 100 kg/h = 18 tone/h x 8.500 ore/an = 153.000 tone de gunoi de grajd/an.
    Din 153.000 tone gunoi de grajd, tratat termic prin piroliza (procedeu endoterm in lipsa oxigenului cu poluare 0), se obtin:
    – 75.000 tone biochar (carbune vegetal activ) x 150 euro/to = 11.500.000 euro
    Biochar-ul este un carbune vegetal activ, este energia pamantului, un ameliorator si fertilizator pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți, revigoreaza solurile desertificate, sporeste productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli, este hygroscopic cu capacitate mare de a atrage și de a reține apa in sol, scade considerabil aportul îngrășămintelelor chimice si contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului

    – 46.000 tone ulei piroliza ( se vande caatare sau ca energie termica) 300 euro/to = 13.800.000 euro

    – 23.000.000 mc gaz de piroliza x 3 kw/mc = 69.000.000 kW, aceasta energie se utilizeaza in procesul de piroliza, dar poate asigura si energia electrica a statiei.
    Fara ei Romania mai poate fi salvata.

Dă-i un răspuns lui Iuliean Hornet Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top