E sambata dimineata. Ma trezesc alene si dau drumul la radio. Realitatea FM are un invitat care vorbeste despre faptul ca unii studentii si-au negociat votul la alegerile prezidentiale de saptamana trecuta. Invitatul avanseaza si o cifra: 30 de Lei si zice el ca studentilor le-ar fi ajuns de cateva tuici. Comentariul avanseaza catre diferenta de moralitate dintre studentii din anii 89-90 si puterea lor de sacrificiu … „aceia nu si-ar fi nogociat niciodata constiinta”. Asta imi place teribil, cu atat mai mult cu cat am si eu convingerea ca studentii anilor 89-90 n-ar fi negociat vreodata pozitia lor politica.
Totusi, comparatia e doar una pentru a preciza adevarul istoric si nu mai poate tine loc de lectie. Nu stiu cat de documentat era invitatul Realitatea FM cu privire la studentii care si-au dat pozitia politica pe 30 de Lei (cifra simbolica … suma se portiveste cu cei 30 de arginti ai lui Iuda) … eu insa mi-am adus aminte ca s-a facut mare harmalaie in „targul dezbaterilor” cu toate trupele de jurnalisti, psihologi, profesori universitari, formatori de opinie, sociologi, avocati, judecatori, s.a., cand s-a aflat, in urma unei crime, ca un student negocia de ani buni intimitatea iubitei lui. A fost un caz pe care media si societatea civila l-a uitat repede … cred ca in doua saptamani s-a racit subiectul … fiind total deferit justitiei.
Cred insa ca noua varietate de tipuri de negociere si noua diversitate de subiecte pe care se poate negocia merita mai multa atentie din partea sociologilor si a formatorilor de opinie, a oamenilor politici (sper ca e clar ca n-am zis politicienilor) intrucat noile directii ale negocierii sunt de fapt proiectii ale societatii romanesti viitoare.
Daca ne aplecam cu seriozitate asupra istoriei mecanismelor, tipurilor, subiectelor de negociere o sa constatam limpede ca evolutia comunitatilor umane a urmat functiile pe care le avea negocierea in societatea respectiva.
In istoria civilizatiilor sunt cunoscute arhetipurile de negocierile dintre Isav si Iacov (Facere 25:29-33 sq) dintre Socrate si amicii ori inamicii sai, dintre Alexandru Cel Mare si Filosofi, dintre cetatile stat grecesti, dintre Imperiul Roman si diferitii actori din zona de influenta ori din zona de interes a Imperiului, mecanismele de negociere ale Inchizitiei, ale caselor Regale, ale grupurilor revolutionare, mai nou ale partidelor, etc,. Aproape toti vectorii care tin de procesul de negociere influenteaza viitorul comunitatilor.
Daca e adevarat ca parte din studentii din Romania si-au negociat optiunea politica pe 30 de Lei avem doua optiuni:
1. condamnam modelul chiar daca el functioneaza
2. aprobam modelul dar analizam serios consecintele si pregatim pe toti membrii societatii pentru acest tip de functionare a democratiei (trebuie sa punem in balanta si faptul ca membrii din firme mari, mici, mijlocii, afaceri de tip holding ori mici asociatii familiale au votat tot in functie de facilitatile pe care le-ar putea avea in functie de rezultatul alegerilor – adica daca vine X Presedinte … eheei… tata o sa fie Presedinte la Compania Nationala a Sarii ca tocmai s-a eliberat postul … si o sa avem mai multi bani si mergem gratis la Salina la Praid … !)
Ce nu trebuie sa uitam: Negocierea constiintei de care vorbea invitatul Realitatea FM nu e posibila doar cu studentii, cealalta entitate, Partidul e si el la fel de condamnabil daca ne hotaram sa condamnam asta.
Oricum, totul depinde de obiectivul pe care il avem: Vrem o societate care sa functioneze ca un conglomerat de interese instante ori o societate configurata pe termen lung cu principii durabile.
