Regulamentul Financiar al Uniunii Europene este documentul care contine normele financiare ale Uniunii Europene.
Prin acesta sunt stabilite principiile bugetare ale UE si este reglementat modul in care este cheltuit bugetul Uniunii.
Pentru punerea in aplicare a Regulamentului Financiar, UE adopta si un Regulament de Aplicare, document ce contine procedurile detaliate si prevederile tehnice esentiale aplicarii Regulamentului Financiar.
Incepind cu 1 ianuarie 2013 au intrat in vigoare noul Regulament Financiar – Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European si al Consiliului, din 25 octombrie 2012, privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii si de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului- si Regulamentul de Aplicare al acestuia – Regulamentul Comisiei (UE) nr. 1268/2012, din 29 octombrie 2012, privind normele de aplicare al Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 966/2012.
Versiunea actuala a regulamentului financiar o inlocuieste pe cea adoptata in 2002 si revizuita in 2010.
Noul Regulament stabileste pentru beneficiari – intreprinderi, ONG-uri, cercetatori, studenti, municipalitati si altii – reguli mai simple si proceduri de implementare mai clare.
Scopul acestor simplificari este de a asigura un acces mai usor si mai rapid la finantarea UE pentru toti solicitantii si de a permite efectuarea mai rapida a platilor catre beneficiari.
Noua legislatie asigura o transparenta mai buna si prevede o responsabilitate mai mare pentru orice persoana care se ocupa de finantele UE.
Regulamentul prevede posibilitati extinse de a utiliza sume si rate forfetare pentru proiectele cu valori mai mici, elimina necesitatea beneficiarului de a completa aceleasi detalii de fiecare data cand depune o noua cerere pentru fondurile UE, introduce inscrierea electronica, precum si multe alte noi caracteristici.
Beneficiarii nu vor mai fi obligati sa deschida conturi bancare separate, purtatoare de dobanzi; mai mult, in cazul in care exista castiguri din dobanzi, acestea nu vor fi considerate venituri ale proiectului si nici nu vor mai trebui returnate bugetului UE.
Aceasta masura raspunde unei preocupari majore a beneficiarilor de granturi si a altor parti interesate, in special din domeniul cercetarii si din mediul ONG-urilor.
Beneficiarilor li se vor rambursa banii in termen de 30, 60 sau 90 de zile, in functie de timpul necesar pentru a verifica rezultatele livrate conform obligatiilor contractuale.
In timp ce, in prezent, Comisia aplica, in mod voluntar, termene similare, noile prevederi vor insemna ca, daca se vor depasi aceste termene limita, beneficiarul va avea dreptul la dobanda aferenta sumei solicitate pentru perioada de intarziere a efectuarii platilor.
Noile norme vor creste gradul de responsabilizare al celor care gestioneaza banii contribuabililor din UE. In viitor, autoritatile din statele membre care gestioneaza fonduri UE vor trebui sa semneze si sa prezinte Comisiei declaratii anuale care sa ateste ca fondurile UE au fost utilizate in mod corect.
Definitia de profit obtinut intr-un grant a fost clarificata, tinand seama de opiniile partilor interesate. Astfel, profitul este definit ca fiind surplusul de incasari ale unui proiect ce depaseste costurile sale eligibile. Comisia va recupera doar partea din profit care corespunde cotei UE in finantarea actiunii.
Buna administrare, prevazuta in mod expres in noul Regulament financiar, implica faptul ca propunerile sau ofertele nu ar trebui sa fie respinse imediat, in cazul in care sunt neclare sau au documente lipsa. Se acorda astfel ofertantului posibilitatea de a completa documentele lipsa sau de a aduce clarificari. Totusi, acest lucru nu poate duce la o modificare a propunerii sau a ofertei.
O decizie a autoritatii de finantare ce afecteaza in mod negativ un cetatean va trebui sa contina informatii cu privire la modalitatile prin care acesta poate contesta acea decizie.
Mecanismele de corectii financiare, in cazul neregulilor comise de beneficiari si descoperite prin intermediul auditului, au fost consolidate. Comisia va publica deciziile de aplicare a sanctiunilor pentru utilizarea incorecta a fondurilor UE, acest lucru dorindu-se a fi un element de descurajare a fraudelor.
Comisia va continua simplificarea normelor si proceselor, dupa adoptarea noului Cadru Financiar Multianual, in prezent in curs de negociere in cadrul Consiliului si al Parlamentului European, astfel incat acestea sa fie corelate cu noua perioada de programare (2014-2020).
Pentru o mai buna intelegere a simplificarilor propuse, va prezentam mai jos cateva exemple:
1. O procedura unica: Achizitionarea de echipamente intr-o scoala profesionala a fost finantata din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Aceeasi scoala a primit din Fondul Social European un grant pentru dezvoltarea curriculumului. Desi ambele investitii au fost necesare pentru a introduce un nou program de formare, scoala a trebuit sa faca toate actele de doua ori.
in conformitate cu noile norme, scoala ar trebui sa treaca numai printr-o singura procedura si sa completeze toate actele o singura data.
2. Utilizarea mediului digital in loc de hartie: Un beneficiar al Fondului Social European a trebuit sa pastreze biletele de autobuz ale participantilor la un eveniment de formare pentru a justifica cheltuielile proiectului. Din pacate, in momentul in care auditorul a venit pentru a verifica, cerneala de pe biletele de autobuz se estompase si astfel echipa de proiect nu a putut dovedi eligibilitatea cheltuielilor. Cu noul sistem de inregistrare digitala, pastrarea documentelor justificative pe hartie nu va mai fi necesara.
3. Reducerea incarcarii administrative: in momentul de fata, nu exista o limitare a numarului de auditari prin care trece un proiect. Unele proiecte care beneficiaza de finantare din Fondul European de Dezvoltare Regionala pot ajunge sa fie auditate intern sau de catre Comisie de mai multe ori pe an. Aceasta verificare frecventa a auditorilor deviaza resursele de la indeplinirea obiectivelor principale ale proiectelor. Conform noilor norme, Comisia propune o mai buna coordonare cu auditorii nationali. Proiectele care vor avea o valoare de sub 100.000 de euro vor fi auditate doar o singura data pe parcursul implementarii, in vreme ce proiectele mai mari vor fi auditate cel mult o data pe an.
4. Justificarea rezultatelor, nu a cheltuielilor: Conform noilor norme, rezultatele sunt cele care conteaza si nu cheltuielile. in conformitate cu noile prevederi (Planul de Actiune Comun), o regiune ar putea lansa un program in valoare de 10 milioane de euro pentru a reintegra pe piata muncii, prin cursuri de formare si consiliere, 20% din persoanele in varsta inactive din regiune. Nici organizatiile care implementeaza diferitele componente ale programului, nici autoritatile care il administreaza nu ar trebui sa justifice cheltuielile. Simpla realizare a indicatorilor intermediari ai programului ar fi de ajuns pentru a debloca fondurile UE.
Sursa: Buletinul Informativ al CIIS
