Paiul francez sau barna romanilor

Paiul francez sau barna romanesca : o alegere pe muchie de cutit

Asa cum am putut constata, avertizarea cu procedura de denuntare infractionala contra dreptului comunitar (infrigement)– deunazi reiterata de Vicepresedintele Reding al Comisiei Europene – adresata guvernului francez, in legatura cu incalcarea dreptului la libera circulatie prin repatrierile colective ale romilor, era principial asteptata ca reactie si fireasca din punct de vedere juridic. Singura schimbare intervenita este temporizarea deciziei finale pana la 15 octombrie. Nu ar avea rost sa discutam nicicum aprofundarea decizionala, intemeierea sau indreptatirea acestei hotarari.

Ar fi doar de semnalat ca, din punctul de vedere al cetateanului roman de rand, aceasta ar putea echivala cu un nou perdaf sau o noua infrangere a propriei dorinte de a fi sanctionat mult mai energic tocmai Statul roman ale carui hibe in aplicarea legislatiei europene sunt inzecit mai grave, zi de zi, dar care raman deocamdata intr-o suspecta surdina diplomatica. Oricat de legitima sau fireasca ni se pare sau ar merita sa ni se para fermitatea Comisiei, ea da dovada mai degraba de un instrumentalist dizolvant, atata vreme cat tinde sa scoata din contextul mult mai complex problema „expulzarilor” – in raport cu ansamblul comportamentului democratic si juridic si al celuilalt actor important al problemei, anume Statul roman. In asemenea cazuri, pragmatic sau administrativ privind lucrurile, totul pare OK: guvernului francez i s-a administrat o necesara lectie de drept, probabil ca presedintele francez isi va tempera din elanul dobandit peste noapte, iar criza de profunzime legata de celelalte probleme de fond va continua sa se adanceasca nestingherit. E firesc, nu e firesc sa se intample asa?

Cei care observa mai dinlauntru si mai avizat au toate motivele sa se ingrijoreze. Mai ales intrucat chestiunea de fond – anume impasul in care se afla integrarea sau neintegrarea romilor – ramane pe bolta palatina a Uniunii, in ansamblul sau instelat. S-ar spune ca, intr-un fel, lobby-ul comunitatilor rome a functionat mult mai bine decat cel al Statului francez. In realitate, aceasta temporara victorie cu coloratura de stanga nu ar merita sa bucure pe nimeni. Sunt destul de sigur ca , in cazul in care Comisia Europeana ar fi o avut o atitudine mult mai consecventa si intransigenta, in mod real, nu pur declarativ, fata de Statul roman ar fi putut nici sa nu se ajunga la o asemenea explozie „de nervi” (si nu doar !) a problemei.

Poate ca intr-adevar, in vremuri de austeritate, este inevitabil sa fim atenti daca unii politicieni populisti nu incearca sa profite in mod periculos de substratul latent de xenofobie care atinge propriile popoare, cel putin in randul grupurilor mai conservatoare. Dar nu ruperea din context este solutia. Nu demersurile instrumentale pot ameliora sau salva problemele de la cronicizare ! Intr-adevar, episodul (sau derapajul) politic francez trebuia sanctionat astfel imediat de Gardianul Tratatelor UE, cine alta decat Comsia ?!? Dar cum ramane cu atitudinea unei intregi clase politice cum este cea damboviteana in raport cu statutul Romaniei ca Stat Membru si cu propriul popor ?

In privinta accederii in Spatiul SCHENGEN, avem, din fericire, progrese tehnice reale si palpabile, care speram cu totii ca vor conduce la aderarea finala, in beneficiul intregului spatiu comunitar. In calitate de cetateni europeni insa, ne privesc pe toti in continuare la fel de dur cel putin doua chestiuni:

    1. cum se rezolva conformarea Statului roman cu exigentele apartenentei la spatiul comunitar – din punct de vedere al indeplinirii obligatiilor juridice, administrative si morale ale acestuia ?

2. cum se transeaza problema miscarilor de populatie rome in launtrul Europei, mai ales din unghiul rezolvarii gravelor probleme de substrat social si economic ale acestor grupuri masive de cetateni „fara patrie” ?

Acestea ar merita sa constituie subiectul fierbinte de meditatie al Colegiului Comisarilor in speranta ca ar putea sa fie pus intr-un context mult mai realist spre o solutie neipocrita din partea viitorului Consiliu European. Altfel spus, degeaba ne-am bucura de lovitura de imagine data „paiului” din ochii francezilor cat timp ramanem cu barna din constiinta noastra mult prea duplicitara.

Altfel spus, sanctionarea presedintelui Sarkozy s-ar putea dovedi tocmai inca o intarziere in abordarea frontala a problemei autonomiilor crescande si speculative a statelor nationale intr-o Uniune Europeana tot mai simbolica – pana la o veritabila anorexie axiala . Exagerarile cuiva nu au leac printr-un demers fragmentarist, birocratic, lipsit de viziunea de ansamblu si asfixiat de un legalism aplicat pe saritelea. Pe romaneste, s-ar zice ca unde nu-i cap, vai de picioare !

About Sever Avram

Sever AVRAM - coordonator general - Platforma de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene "EU-RO Clearing Funds". A lucrat ca si consilier de afaceri publice pentru Comisia Europeana in Romania si a contribuit la elaborarea capitolului de politici sociale si dezvoltarea resurselor umane din cadrul Planului national de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul 1996,  a activat ca si consultant si/sau trainer in domeniul institutiilor si fondurilor UE, al comunicarii, relatiilor publice si lobby-ului in cadrul a numeroase proiecte europene finantate direct de Comisia Europeana de la Bruxelles,  Departamentul de Stat al SUA, Open Society Institute, precum si de mari finantatori privati internationali sau autohtoni. In urma unui proiect PHARE pe care l-a coordonat, incepand cu anul 2004, se ocupa de organizarea sub egida Platformei CEFTAC (www.ceftac.ro) a “Zilei Europene a Concurentei si Competitivitatii in Romania” si a altor evenimente pentru mediul de afaceri. Din anul 2006, a avut initiative speciale legate de absorbtia fondurilor UE, incepand cu saloanele regionale si scolile de vara de la Constantza si Baile Sovata pana la cele doua editii deja desfasurate  ale Forumului Civic si de Afaceri pentru stimularea absorbtiei fondurilor UE (Bucuresti, in 2007 si 2008). Coordoneaza activitatea de consultanta pe proiecte a CPS (Consortiul Parteneritului Strategic) si a Atelierului Interactiv de Idei, Proiecte si Investitii Inovative (www.StructuralFunds.ro).  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.