Vorbim despre schema de microgranturi de câte 2.000 de euro pentru microîntreprinderi fără angajați, PFA, cabinete medicale și alți beneficiari eligibili, prin Ordonanța de urgență 130/2020. După ce a izbucnit criza COVID-19, Guvernul de atunci (Orban) s-a gândit să lanseze scheme de sprijin pentru IMM, din fonduri europene și de la bugetul de stat, mai ales că era și an electoral important, cu alegeri legislative și locale.
Așa că a dat OUG 130/2020, prin care a instituit prima schemă de ajutoare de stat în context COVID-19, pentru IMM, PFA, ONG, cabinete medicale, în anumite condiții. Măsura 1 avea un buget de 100 de milioane de euro, din care se dădeau microgranturile acestea de câte 2.000 de euro:
- În 2020 s-a lansat prima sesiune de înscrieri: 29.250 de aplicanți, din care 17.369 au fost selectați să primească granturi totale de 168,11 milioane lei. Practic două treimi din buget a rămas neconsumat și s-a reportat.
- În 2021, s-a lansat a doua sesiune la Măsura 1 prin OUG 130/2020: 33.555 de aplicanți, din care au fost selectați 24.399 să primească granturi totale de 236,15 milioane lei.
Oamenii au luat bucuroși banii, i-au cheltuit, și-au plătit și datorii la stat, iar după un an mulți s-au trezit că trebuie să dea banii înapoi la stat.
Sunt peste 1.300 de beneficiari ai Măsurii 1 (ambele sesiuni) care au primit deja decizie de returnare a ajutoarelor de câte 2.000 de euro, pentru un singur motiv: se aflau în dificultate în anul 2019, încălcând astfel o condiție de eligibilitate prevăzută în procedura de implementare.
Dar pe lângă cei peste 1.300 de beneficiari cărora li se cer microgranturile înapoi, cu dobândă, pe motiv că au fost în dificultate în anul 2019, mai sunt și alții care au primit decizie de returnare a ajutoarelor pentru alte motive.
Printre principalele motive de recuperare a ajutorului de stat acordat în cadrul Măsurii 1 MAT menționează:
- depunerea cu întârziere a raportului de progres (nerespectarea termenului de transmitere a raportului de progres prevăzut în procedura de implementare a măsurii)
- nedepunerea raportului de progres
- modificarea statusului societății beneficiare, respectiv, în perioada contractuală beneficiarul a ajuns în situația de închidere operațională, faliment, dizolvare sau insolvență
- nerespectarea condițiilor privind încadrarea cheltuielilor efectuate din grant și incluse în raportul de progres în categoria cheltuielilor eligibile prevăzute la art. 4.3.1, alin. (1) din procedura de implementare a măsurii.
Sursa: startupcafe.ro