Precauții bugetare

Aproape sigur, cunăscătorii într-ale finanțelor, după ce vor fi citind proiectul legii bugetare pentru 2011, au să constate „cumințenia” macro-decidentului. Doar analiștii cei mai sceptici au sesizat cîte ceva caracterizat de oarecare risc în textul respectiv. Dealtminteri, cele aproape două luni de amînare a momentului introducerii de către Executiv în malaxorul parlamentar (socotind de la jumătatea lui octombrie) a proiectului în discuție nu înseamnă neapărat doar lucruri rele. Asta pentru că specialiștii Guvernului au putut utiliza în fundamentarea parametrilor financiari ai anului viitor rapoarte care reflectă măsurători „calde” ale proceselor și fenomenelor din economie. Ne referim la faptul că s-a dispus de date complete parvenite de la Institutul Național de Statistică, inclusiv pentru trimestrul III a.c., de date preliminare adecvate pentru octombrie și noiembrie a.c., dar și de proiecții cu grad mai redus de incertitudine, elaborate de Institutul de Prognoză Economică. La toate acestea se adaugă faptul că perioada vizată este relativ degrevată de componentele politice, specifice anilor electorali, prudența și realismul fiind, de data aceasta, ceva mai „acasă”. Astfel, privind cifrele sub aspect nominal, Guvernul îşi propune să cheltuiască aproape aceeaşi sumă ca în 2010 (cca. 200 mld. lei, din care cheltuielile sociale – 69 mld. lei). Însă, în termeni reali, vom avea de-a face cu o ajustare apreciabilă a cheltuielilor publice, cifrată la 2,2% din PIB. Analiza în structură reflectă o scădere a cheltuielilor bugetare de la 39,1% din PIB la 36,9% din PIB, în 2011 față de 2010, încercîndu-se nedepășirea unui deficit de 4,4% din PIB, în 2011. Totul se raportează la o pondere a veniturilor în PIB care va urca doar  cu 0,2%, de la 32,3% la 32,5% din PIB. Să amintim că PIB-ul este prognozat să atingă dimensiunea de 544 de miliarde de lei, faţă de “doar” 512 miliarde de lei estimat pentru 2010. Datele MFP reflectă pentru acest an un curs mediu de 4,24 lei pentru un euro (4,21 lei, pentru 2011). În același timp, arată o contracție estimată a PIB de 1,9%, în acest an, și o creștere economică de 1,5% în 2011. Chiar așa stînd lucrurile, unii analiști văd și anumite accente (prea) optimiste atunci cînd se referă la stabilirea nivelului veniturilor bugetare. De exemplu, se afirmă că plusul de venituri pentru bugetul consolidat, bazat pe prognozarea unor încasări mai mari cu aproape 7% în 2011 (față de 2010), riscă o supraestimare a posibilităţilor de colectare a impozitelor. Un realism bugetar “total”, în privința colectărilor suplimentare de accize, impozit pe venit şi TVA, susțin ei – estimările de încasări din impozitul pe profit fiind prognozate în scădere – , ar fi condiționat de o creştere economică de cel puţin 2%. Or, așa cum am arătat anterior, nivelul acesteia, luat în considerare la proiectarea bugetară, este cu jumătate de procent mai jos (1,5%). Atare configurație macrofinanciară face ca autorităţile locale să nu mai poată finanţa lucrări de investiţii noi, concentrîndu-și resursele pentru obiectivele cu termen de finalizare depăşit. În privința consumului, intuim o dimensiune încă apreciabilă a acestuia, chiar pe fondul menținerii blocării angajărilor în sectorul de stat, dat fiind plafonul bugetar cifrat la 39 de miliarde lei pentru salarii. Aici trebuie luate în considerare și fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public, care pentru anul 2011 sînt de 46,2 miliarde lei (8,5% din PIB, pentru 4,7 mii pers. plătite prin Casa Naţională de Pensii/ pensia medie lunară fiind de 749 lei).  Însă, tabloul complet, presupune includerea în calcul și a 146 mii pers. beneficiare de pensii plătite prin MApN/MAI, care încasează în medie, pe lună, 1.755 lei/pers.