Liviu Dragnea, presedintele partidului care a castigat net alegerile parlamentare din 11 decembrie, a creat in perioada mandatului sau de ministru al Dezvoltarii Regionale (21 decembrie 2012 – 15 mai 2015) un fond national de investitii din care au fost finantati baronii locali ai Romaniei.
In ultimii 4 ani, aproape 1,3 miliarde de euro au fost absorbiti de provincie prin acest fond, intitulat Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL).
Organizatia non-guvernamentala Expert Forum (EFOR) a analizat pana acum un sfert din judete si a ajuns la concluzia ca cei mai multi bani au ajuns in conturile unui grup de firme cu dosare penale si aflate in stranse legaturi cu puterea locala.
Concluziile EFOR sunt intarite de un raport al Curtii de Conturi, prezentat in luna iunie. Documentul arata ca, in perioada 2013-2014, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a risipit miliarde fara sa aiba vreo strategie.
Mai exact, PNDL nu are criterii precise de alocare si nicio investitie nu a fost evaluata in teren. Cu alte cuvinte, Liviu Dragnea a dat bani cui a cerut, prin Ordin de ministru.
„Distributia acestor fonduri este predispusa la clientelism politic practicat de toate partidele, iar in perioada 2012-2016 un primar la putere avea sanse de doua ori mai mari sa obtina bani prin PNDL decat unul din opozitie”, arata raportul EFOR, intitulat „Banii si achizitiile: unde au ajuns contractele din PNDL?”.
In fiecare dintre judetele studiate, intre 50% si 70% din contracte sunt castigate de aceleasi 5-6 firme – care au legaturi cu puterea locala –, in detrimentul a 40-50 de competitori.
„Legaturile sunt in multe cazuri de partid, insa tind sa fie mai degraba construite in jurul relatiilor de putere locale.
Asadar, sunt patroni de firme care doneaza la mai multe partide, sunt traseisti politici sau au legaturi de familie cu persoane din alte partide.
Unele firme sunt conduse, in acte, de administratori care nu au o imagine publica vizibila, dar in realitate sunt dirijate de oameni politici.
In cateva dintre cazurile identificate, proprietarii reali nu au facut eforturi prea mari sa se camufleze si au facut afaceri direct cu firmele lor”, arata Septimius Parvu (foto) de la EFOR. El mentioneaza ca EFOR nu a analizat toate firmele, ci doar pe acelea care au castigat cele mai multe contracte.
Asadar, „exista posibilitatea ca unele dintre aceste companii care sunt pe ultimele locuri in aceste judete sa fie campioane la contracte cu statul in alte judete”.
Citeste continuarea articolului pe pressone.ro