Programele Rabla și Rabla Plus 2022 au început zilele acestea cu promisiunea autorităților că vor dispărea pe de șosele de două ori mai multe mașini vechi ca în anii precedenți. Și bugetul este unul consistent: 1,2 miliarde de lei, cel mai mare din istoria programului.
PressOne propune însă o privire dincolo de numărul rablelor care dispar propriu-zis de pe drumuri, făcută chiar pe baza precizărilor furnizate redacției de Administrația Fondului pentru Mediu, instituția de stat care se ocupă de implementare.
La 17 ani de la debutul Rabla, autoritățile române admit că nu dețin în continuare o serie de informații și analize calitative, chiar dacă scopul declarat al programului a fost, încă din 2005, reducerea poluării aerului, a solului și apei, precum și reducerea deșeurilor sau reciclarea unor componente.
Administrația Fondului pentru Mediu nu are nici până astăzi o bază de date privind nivelul de poluare cauzat chiar de reciclarea mașinilor sau vreo explicație coerentă pentru vechimea parcului auto din România.
Anul trecut au fost cumpărate prin programul Rabla Clasic pentru persoane fizice 45.688 de mașini noi, potrivit datelor oficiale. Alte 5.504 autovehicule noi, electrice sau hibrid și cu tehnologie de reîncărcare (plug-in), au fost achiziționate prin Rabla Plus.
Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu au promovat modificările aduse programului și sumele alocate prin estimarea că numărul de mașini vechi adunate de pe străzi se va dubla și va ajunge spre 250 de mii, în 2022.
În România însă vârsta parcului auto a crescut în ultimii ani și a ajuns la 16,5 ani, una din cele mai mari din Uniunea Europeană. În spațiul comunitar, în medie, vârsta parcului auto nu depășește 11,5 ani.
Care sunt motivele care, în evaluarea AFM, au ridicat vârsta medie a parcului auto din România de la aproximativ 10 ani la 16,5 ani?
La această întrebare Administrația Fondului pentru Mediu nu are un răspuns elocvent. Sau, sintetizat, autoritățile răspund solicitării PressOne cu „nu știu”:
„Administrația Fondului pentru Mediu nu deține informații cu privire la cauzele care au condus la majorarea vechimii Parcului Auto Național”, transmit reprezentanții instituției.
Un raport recent al Asociației 2 Celsius, parte a unei rețele europene de jurnaliști și activiști pentru Mediu, susține că în România la fiecare mașină nou cumpărată s-ar înmatricula cinci mașini vechi. „Nu deținem informații” în acest sens, au reacționat între timp cei de la Fondul pentru Mediu.
Președintele AFM, Lóránd Fülöp preciza însă, luna trecută, că programele Rabla Clasic și Rabla Plus s-ar putea dovedi insuficiente pentru atingerea țintelor de scoatere a mașinilor mai vechi de 15 ani din circulație.
Care este nivelul de emisii maxim al mașinilor care pot fi achiziționate prin programul RABLA și pe baza căror studii s-a stabilit acest prag?
„Concentrația de emisii maximă a mașinilor care se pot achiziționa prin Programul Rabla a avut ca prag de referință media europeană a emisiilor de CO2, de 130g/km”, răspunde AFM.
De altfel, pragurile de emisii nu s-au modificat substanțial în România, în ultimii cinci ani.
Mai multe detalii aici
