Rating cu orice pret sau confidentialitate in cazurile cu minori?

Cateva precizari inainte de orice analiza si opinie:

Toti asistentii sociali, politistii si lucratorii de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului; toti consilierii psihologi scolari, in conformitate cu legea si Codul deontologic al fiecarei profesii mentionate mai sus, ar fi tratat cazul minorei sotilor Bodnaru cu maxima confidentialitate, conform uzantelor si practicii. Drept urmare:

  1. Doar numele presupusului molestator ar fi ajuns in presa.
  2. Nu ar fi ajuns in presa numele minorei.
  3. Nu ar fi ajuns in presa numele parintilor minorei
  4. Nu ar fi ajuns in presa locurile de munca ale parintilor Minorei si numele Scolii la care invata minora.
  5. Totul ar fi fost tratat cu maxima confidentialitate chiar si in cazul in care presupusul molestator ar fi fost condamnat.

Acum e de notorietate publica … toata lumea umbla dupa ei pe google … toti vor sa citeasca pe poetul Adrian Bodnaru … e o goana nesfarsita dupa reportajele facute de Alina Bodnaru si dupa ce s-a pus pe net despre Cristi Tabara.

Intrebarea majora care se pune:  De ce au ales sotii Bodnaru ca identitatea lor si a minorei sa fie deferite presei, desi aveau toate mijloacele pentru a trata aceasta problema in confidentialitate, fara a aduce prejudicii imaginii minorei? Bineinteles, autoritatile vor stabili si o pedeapsa conform legii pentru nerespectarea legii confidentialitatii cu privire la identitatea minorei.

Revenind la analiza si opinii: Ce i-as spune in fata fostului desenator tehnic la Întreprinderea de Osii şi Boghiuri din Balş, actualmente poetul Adrian Bodnaru: Stimate domnule poet, nu da vina pe “inteligenta si educatie” ca sa justifici de ce nu ai ripostat cand ai auzit ca fiica ta ar fi fost molestata … L-ai fi jucat in picioare daca era adevarat si daca toata povestea asta ar fi fost reala, nu inventata ca tu si fosta ta nevasta sa iesiti din anonimat …  sa mai dea lumea dupa voi pe google. Ati tacut si trait, chipurile, amandoi un an de zile “cu o drama interna” !!! Mai sa fie ??? !!! Esti o mare … fara cuvinte … in ambele situatii: si daca ai trait ceva timp cu drama asta si daca ai inventat-o. La fel si femeia cu care ai facut un copil. O sa va ia Parchetul si DGASPC si alte organizatii pentru apararea Drepturilor Copilului … o sa va ia “opera poetica” si comportamentul la purecat … sa vedem in ce sens ati actionat voi in “interesul superior al copilului” adica in sensul Legii.

In alta ordine de idei … Capacitatea de disimulare a nevoilor proprii in interese de serviciu la Alinei Bodnaru este vizibila in reportajele facute. Priviti:

Alina Bodnaru la Vrajitoare

Reportajul din link-ul de mai sus  e facut pe 23 Aprilie 2009, si mi se pare aiurea ca un reporter, cu toate mijloacele de investigare la dispozitie, care tocmai stia ca propriul copil a fost molestat, sa faca un reportaj cu vrajitoare ca sa ii aduca iubitul inapoi, ca acesta ii promisese ca vor face un copil si c-o sa isi refaca si ea viata. In plus, la dezbaterea din reportaj era tare preocupata daca vrajitoarele se achita la fisc. Vi se pare o preocupare corecta la o mama care stia ca fiica ei a fost molestata?

Remarcati in reportaj faptul ca, desi vrea sa simuleze ca s-ar duce la vrajitoare in interes de serviciu, totusi e emotionata si isi spune adevarata poveste. Remarcati ca a ales o vrajitoare recunoscuta, chipurile, de Biserica (apropo de pregatirea profesionala a lui Cristi Tabara). Remarcati instabilitatea respiratorie si comportamentala, precum si apetitul pentru subiectele legate de vraja, ghicit, dezlegat …. totusi cel mai grav este ca s-a folosit de pozitia de reporter si de mijloacele mediatice pentru a merge la vrajitoare pentru problemele personale … caci toata situatia pe care a prezentat-o ea vrajitoarei era in fapt situatia personala reala.

Paradoxal, in cadrul dezbaterii Alina Bodnaru minte cu nerusinare ca e casatorita … desi ea era despartita din 2003. Cu alte cuvinte induce in eroare si pe partenerii de dialog si pe telespectatori, zicand ca de fapt vrajitorea s-a inselat. Evident la vrajitoare a spus adevarul … ca era despartita.

Doua situatii sunt posibile:

  1. Minora si fostii soti Bodnaru sa aiba dreptate … desi dupa reactiile lor intarziate e foarte putin probabil … Adrian s-a dat foarte “educat si un intelectual” (un parinte adevarat s-ar fi dus in secunda urmatoare la politie) iar Alina n-a suflat o vorba nici la vrajitoare …
  2. Minora si fostii sotii Bodnaru sa se fi inteles ca sa le mai creasca ratingul si vanzarea de poezie … ca deh … pe vreme de criza e bun orice ban.

Indiferent cum … si intr-un caz si in altul … interesul superior al copilului si normele legale cu privire la confidentialitate asupra identitatii minorului nu a fost respectate. Probabil ca ambii Bodnaru vor fi decazuti din drepturile parintesti indiferent care va fi varianta adevarata.

About Mihail Brinzea

La scurt timp dupa ce Medierea a devenit procedura legala in Romania prin Legea 192/2006, in 2008 m-am autorizat ca Mediator. In Decembrie 2009 am fondat cu un grup de specialisti, Mediatori Autorizati ca si mine, Colegiul Mediatorilor, Asociatie Profesionala, care se ocupa structurat de dezvoltarea profesionala a membrilor, de educatie si formare in prevenirea conflictelor (nu doar in corporatii si comunitati), promovand Medierea ca alternativa de rezolvarea a conflictelor, nu numai pentru ca este mai eficienta ci si mai durabila. Medierea este o procedura legala prin care ambele parti castiga (Legea 192/2006 si 370/2009) prin care spre deosebire de instante – unde unul dreptatea nu poate fi data ambelor parti, unul pierde altul castiga – in Mediere ambele parti isi administraza dreptatea, caci ele produc – dupa o procedura bine definita – solutia conflictului in care se afla. Am pregatire in domeniul programelor de finantare pentru dezvoltare, al managementului programelor si proiectelor, precum si in domeniul Relatiilor Internationale de Cooperare pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Am participat la diferite cursuri de formare, programe de training, pe tema finantarilor nerambursabile. In 2007 am absolvit Cursul de Specializare Post Universitara in Management si Relatii Economice Internationale la Academia de Studii Economice din Bucuresti. In 2008 am absolvit cursul de Expert Achizitii Publice si cursul de Mediatori (avand competente inclusiv in medierea conflictelor in domeniul economic). Sunt Formator si Evaluator certificat de Ministerul Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse si de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Timeretului. Din anul 2007 cooperez cu Consiliul National Pentru Formarea Profesionala a Adultilor avand ca atributii evaluarea de competente profesionale si evaluarea programelor de formare profesionala pentru autorizarea furnizorilor de formare profesionala in domeniile formarii si managementului. Pana in 1996 am lucrat ca redactor si traducator de limba Engleza in institutii ale Patriarhiei Romane. Am o buna pregatire profesionala in domeniul Istoriei Religiilor si in domeniul relatiilor Ecumenice Internationale, preocupari de studiu cu privire la impactul social al doctrinelor religioase si influentele acestora in dezvoltarea comunitara, in afirmarea valorilor individuale si sociale, precum si la tendintele institutiilor religioase de a determina si contribui, teoretic si practic la evolutii de tipul economiilor sociale. Intrucat am studii de Master in Teologie si in Statele Unite ale Americii si cooperez prin natura serviciului cu Biserici din Europa de Vest, cunosc nuantele si modul diferit de relationare institutional sociala in materie de politici pentru comunitate, avand preocupari de studiu comparativ in acest domeniu. Am fost membru (2 mandate in Comisia Biserica si Societate – institutie de relationare a Conferintei Bisericilor Europene cu Comisia Europeana si cu Parlamentul European). Domeniul de activititate Din anul 1996 lucrez ca angajat al AIDRom, in domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare comunitara si imbunatatirea serviciilor sociale si de educatie in Romania avand atributii in: – Conceperea strategiei de formare a asociatiei si a institutiilor partenere; – Atragerea resurselor financiare necesare strategiei; – Coordonarea programului Traning for Transformation; – Coordonarea echipelor de traineri si consultanti; – Evaluarea proiectelor inaintate spre finantare de organizatii neguvernamentale; In 2007 am fost ales Secretar General al Forumului Regional pentru Drepturile Omului in Romania si mandatul pe care l-am asumat are ca prioritate implementarea sporita a articolelor 22 si 26 din Carta Universala a Drepturilor Omului.

6 thoughts on “Rating cu orice pret sau confidentialitate in cazurile cu minori?”

  1. veronica m. spune:

    Fiind atat fostii soti Bodnaru precum si presupul molestator persoane publice era clar ca presa de scandal va afla identitatea fetitei..Ziarul Cancan a sapat dupa senzational, asta e tot, nu parintii au deferit presei identitatea copilei, drept dovada e primul articol aparul despre caz, in ziarul Evenimentul zilei, unde nu se da nici un nume.
    Inteleg si sunt de acord cu faptul dumneavoastra aparati drepturile fetitei, eu m-am legat doar de faptul ca ati speculat absolut gratuit o eventuala dorinta de publicitate a parintilor…Nu am zis ca nu ar fi gresit fiecare la un moment dat in toata aceasta poveste

    1. mihailbrinzea spune:

      Stimata Veronica M.
      Intai de toate vreau sa precizez ca “asertiunea Dumneavoastra cum ca: “Fiind atat fostii soti Bodnaru precum si presupul molestator persoane publice era clar ca presa de scandal va afla identitatea …” este o premiza falsa. Nu Stimata Veronica, nu s-ar fi aflat. Exista numeroase cazuri cu persoane mult mai publice si mult mai sus puse, fie in media, fie in business, fie in politica [decat o reportera de subiecte vrajitoresti, un poet de pe Bega si un realizator de povesti despre darnicie] ale caror cazuri au fost tratate cu confidentialitate fie de Salvati Copii, fie de Romanian Children Appeal, Fie de Pro Vita, fie de Roamnian Angel Appeal, si care au ramas si vor ramane confidentiale, fiindca sunt abordate conform legii in interesul superior al copilului.

      Daca plecati de la premise false ajungeti la concluzii eronate.

      In plus, nu inteleg de ce ocoliti cu sfiala prefacuta intrebarea mea directa: Care a fost motivul pentru care 2 cetateni romani au tainuit aproape un an un act de abuz impotriva unei minore? Daca abuzul a existat, … ca daca a fost inventat cu doua zile inainte de nunta amantului … treaba e clara … voiau doar sa il stoarca de bani si sa-i strice imaginea publica?

      Indemnul meu este sa o lasati mai moale cu dovezile din ziare ca nu sunt probe in justitie. Deocamdata singurele probe, conform marturiei individuale si separate a celor doi cetateni Bodnaru sunt cele prin care ei afirma si recunosc tainuirea. Daca se va dovedi ca tainuirea a fost reala, cei doi trebuie deferiti justitiei si decazuti din drepturile parintesti in primul rand + alte pedepse prevazute de codul penal. Daca se dovedeste ca tainuirea este imaginar-poetico-vrajitoreasca, solutia este tot asta: decaderea din drepturile parintesti pentru ca au actionat contra interesului superoir al copilului.

  2. mihailbrinzea spune:

    Stimata Veronica M.

    Ce explicatie aveti dumneavoastra ca sotii Bodnaru au ales ca identitatea lor si a ficei lor minore sa fie deferita presei in loc sa respecte legea si sa rezolve lucrurile in confidentialitate, cu intitutiile legal abilitate … si doar numele presupusului molestator sa fie deferit mass-media, asa cum se intampla in orice tara europeana?

    Astept raspuns.

  3. mihailbrinzea spune:

    Stimata Veronica M.

    Articolul acesta nu este despre cat de consacrat este Adrian Bodnaru si nici despre cat de iubitor de poezie sunt eu. Se intampla ca nu ma invart intr-un mediu literar (si asta nu cred ca e o crima). Sunt Secretarul General al Forumului Regional pentru Drepturile Omului si pe mine nu ma intereseaza daca Adrian Bodnaru este sau nu un poet de duzina (nici nu am afirmat asta), nici cate carti a scos si nici cate sponsorizari a avut! Las asta in seama celor care se ocupa de Istoria Literaturii Romane Contemporane. Pe mine ma intereseaza de ce, daca stia de un abuz asupra unui minor / unei minore (fie sau nu fiica sa) a tacut si nu s-a adresat conform legii autoritatilor.

    Din punctul de vedere al Drepturilor Omului nici educatia si nici inteligenta nu justifica tainuirea unui abuz asupra minorilor, daca acesta a existat. Iar in conformitate cu legislatia in vigoare in amblele variante:

    1. Tainuirea abuzului asupra minorei
    2. Inventarea abuzului si folosirea minorei inntr-o situatie in care adultii nu sunt capabili sa isi rezolve singuri problemele sentimentale

    deci, in amblele variante, sotii Bodnaru NU AU ACTIONAT IN INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI CI L-AU EXPUS MEDIATIC IN LOC SA REZOLVE CONFORM LEGISLATIEI SITUATIA, INDIFERENT CARE ERA EA, IN CONFIDENTIALITATE, CU POLITIA, CONSILIERUL PSIHOLOG SCOLAR SI ASISTENRUL SOCIAL DE LA DGASPC, CI AU ALES SA EXPUNA PUBLIC (CONTRAR LEGISLATIEI) PERSOANA SI IDENTITATEA MINOREI.

    Lasati chestia asta … ca ce stil extraordinar are poezia lui A. Bodnaru. Pe mine ca Secretar General al Forumului Regional pentru Drepturile Omului in Romania ma intereseaza doar de ce au actionat contrar legii si au expus public minora. Si avocatii nostrii vor lucra in sensul acesta.

  4. veronica m. spune:

    Cata speculatie, incredibil…daca vi se pare ca Adrian Bodnaru are nevoie de un scandal pentru a iesi din anonimat inseamna ca nu sunteti un iubitor de poezie, iar cunoscator cu atat mai putin. In mediul literar poetul Adrian Bodnaru este un nume consacrat de ceva ani, foarte apreciat pentru stilul sau original…pe scurt nu e deloc un poet de duzina , care a scos o singura carte, si accea din sponsorizari sau mai stiu eu ce. Asa ca indiferent de deznodamantul procesulul , ar fi bine sa va interesati inainte sa speculati diverse, lasati asta pe seama ziarelor de scandal,ca ele se pricep cel mai bine

  5. ioana dobre spune:

    Incerc sa imi exprim opinia fara sa partinesc pe cineva.As face-o subiectiv, deoarece sunt un simplu consumator de presa, un simplu spectator al “pieselor” de teatru date din anumite “interese” de cei ce slujesc presa romaneasca. O parere obiectiva ar fi imposibila atata timp cat unele informatii sunt contradictorii(ex.:fetita are 10, 12, sau 15 ani?) Nu realitatea vreau sa o comentez, ci doar atitudinea parintilor in rezolvarea problemei copilului, pentru ca, in primul rand, problema este a copilului.
    Inteleg ce simtiti ca mama, domna Bodnaru,(daca situatia pe care ati dezvaluit-o e si reala)dar mai mult decat dumneavoastra, sufera copilul, acum si in viitor. O astfel de situatie (mediatizarea cazului) are consecinte negative asupra viitorului fetitei, adolescenta in devenire. La acest aspect era necesar sa va ganditi cand ati ales sa sa faceti publica situatia de fata. Parerea mea este ca, in pararel cu mersul la politie,( nu cred in decizia personala a fetitei de a merge la poiltie)era nevoie sa consultati un psiholog pentru a va asigura ca starea de bine a fetitei nu a fost tulburata. Impreuna cu acesta gaseati solutii optime la situatia problematica in care va aflati. Psihologul va asigura de confidentialitate si ati fi inteles si dumneavoastra, doamna, care sunt consecintele publicitatii cazului asupra fetitei. Cu siguranta nu ati trecut pe la psiholog , altfel nu ati mai fi umplut paginile ziarelor si emisiunile de stiri, dar cu siguranta ati apelat la o “portavoce”cu care ati “imprastiat” stirea.Chiar daca ati avut acordul copilului, la 12 ani e greu sa constientizezi ce consecinte ar avea acest fapt, intr-o societate cu o mentalitate bolnava, care stigmatizeaza, etiheteaza si blameaza. Apeland la un psiholog, va demonstrati dumneavoastra si apropiatilor ca interesul este BINELE copilului si nu publicitatea sau razbunarea (asa cum ati fost acuzata).
    As vrea sa cred tot ceea ce afirmati, pentru ca sunt mama si am tendinta(normala) de a ma alia cu dumneavoastra pentru ca va inteleg trairile, dar modul in care ati ales sa actionati ,ma face sa am retineri in acest sens.
    Privind din alta perspectiva problemele dumneavoastra personale, reportajul realizat la Acasa Tv, cu ceva timp in urma, despre vrajitoare, ma determina sa imi pun urmatoarea intrebare:”nu cumva v-ati folosit de profesie doar pentru a testa capacitatile unor vrajitoare cu scopul de a gasi modalitati de rezolvare a acestor situatii de viata?” Astfel, ati prins doi iepuri dintr-o data: ati avut activitate d.p.d.v profesional, cu o tema destul de digerata de public si v-ati satisfacut curiozitatea vis-a-vis de ajutorul pe care il puteati obtine din partea acestor vrajitoare.
    Intrebari fara raspuns mai am :
    1.” Sa fie oare o coincidenta aparitia cazului in presa si casatoria domnului Cristi Tabara?”
    2. ” sa fie doar o pura intamplare reportajul cu vrajitoarele fara sa aiba vreo legatura cu viata dumneavoastra?
    Nimeni nu ne invata sa fim parinti, dar asta se intampla si instinctual..suntem doar ANIMALE cu ratiune…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.